Home › Editura Hamangiu › Expulzarea, extradarea si readmisia in dreptul international
Expulzarea, extradarea si readmisia in dreptul international
Code:978-606-522-818-4
|
Rating:
Descriere
Prezenta lucrare aduce in prim-plan transformarile produse la nivelul dreptului international pe fondul cresterii rolului organizatiilor internationale si al evolutiei relatiilor dintre state, in efortul comun de a crea un spatiu de libertate, securitate si justitie, in care protejarea libertatii individuale si a dreptului la libera circulatie sa fie garantat. Autorul nu propune o abordare doar cu referire la tarile membre ale Uniunii Europene, ci trateaza probleme ale liberei circulatii si in afara acestui spatiu. Prezentarea principalelor probleme pe care le ridica expulzarea, extradarea si readmisia constituie un demers absolut necesar, in contextul internationalizarii raporturilor juridice de drept international public. Prin urmare, sunt analizate atat reglementarile interne si internationale, dar si jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Institutiile expulzarii, extradarii si readmisiei capata o importanta tot mai mare si necesita, din acest motiv, reglementari frecvente, asa incat lucrarea prezinta o abordare perfectionista in ceea ce priveste controlul exercitat de catre state asupra proceselor de imigrare si emigrare si tratarea mecanismului de expulzare a cetatenilor straini si apatrizilor care incalca regulile de intrare si de sedere in tara, precum si de trecere in tranzit pe teritoriul ei.
Expulzarea, extradarea si readmisia in dreptul international
Autor | Autori:
Aurel Teodor Moldovan
Publicat de:
Editura Hamangiu
Colectia:
Studii si monografii
Data aparitiei:
Noiembrie 2012
Formatul:
A5, Mod de legare: Brosat
Numar de pagini:
624
5by Definitia dreptului international public, 05 Dec 2012
Expulzarea, extradarea si readmisia in dreptul international
Un cunoscut autor de drept internaţional, Grigore Geamănu, definea dreptul internaţional ca fiind un ansamblu de norme care exprimă voinţa statelor şi reglementează relaţiile dintre ele,
fiind susceptibile de a fi aduse la împlinire, la nevoie, prin exercitarea constrângerii în mod individual sau colectiv. Aceasta constrângere se exercită prin intervenţia unor organizaţii internaţionale, cum este ONU, abilitată conform Cartei ONU, prin art. 1, care îi conferă acest drept.
Descriere pe scurt. Parcurgerea a peste 250 de surse bibliografice, în totalitate extrem de actuale, stilul elevat şi îngrijit al redactării şi prezentarea unei mini-secţiuni de concluzii la fiecare capitol, coroborate cu numărul impresionant de trimiteri la surse demonstrează faptul că autoarea reuşeşte să ne prezinte o lucrare extrem de valoroasă, atât sub aspectul structurii, cât şi al conţinutului şi al documentării folosite.
Cartea de faţă îşi doreşte să aducă lumină, atât publicului larg cât şi celor cu activităţi legate direct de fenomenul comunitar, cu privire la unul dintre cele mai importante aspecte ale Uniunii, sistemul său instituţional. Pentru a realiza acest lucru am structurat prezentarea pe mai multe capitole, unul cu privire la modul în care Uniunea s-a dezvoltat de la începuturi şi până în prezent, altul în care se tratează caracteristicile generale ale sistemului instituţional comunitar şi, apoi, câte unul pentru fiecare dintre instituţiile care fac parte din acest sistem, astfel cum a fost el redesenat de Tratatul de la Lisabona intrat în vigoare la sfârşitul anului 2009, respectiv 1 decembrie. În cadrul prezentării fiecărei instituţii s-a încercat cuprinderea cât mai multor aspecte, de la modul în care e organizată, la modul de funcţionare sau atribuţiile sale, însă s-a insistat şi pe prezentarea personalului care face parte din conducere, considerându-se că acesta, de multe ori, ajunge să reprezinte mult mai mult pentru caracteristicile vieţii unui organism decât litera unui Tratat sau Regulament de Funcţionare. În acelaşi timp am dorit să prezentăm şi exemple concrete din modul în care aceste instituţii au fost implicate în viaţa Uniunii, pentru a trece dincolo de discursul pur teoretic, în zona practicii de zi cu zi.