Home › Editura Hamangiu › Drept Civil › Curs de drept civil. Drepturile reale principale. Editia a 2-a | Carte de: Gabriel Boroi, C. A. Anghelescu, B. Nazat
Curs de drept civil. Drepturile reale principale. Editia a 2-a | Carte de: Gabriel Boroi, C. A. Anghelescu, B. Nazat
Code:978-606-678-796-3
Descriere
Dupa Cursul de drept civil. Partea generala, Profesorul Gabriel Boroi si colaboratorii sai Carla Alexandra Anghelescu si Bogdan Nazat continua analiza institutiilor din noul Cod civil cu acest Curs de drept civil. Drepturile reale principale.
Gandindu-se in special la studentii care iau prima data contact cu materia, precum si la absolventii care se pregatesc pentru examenele de admitere si definitivat in profesiile juridice, autorii au realizat o lucrare sintetica si explicita, care prezinta institutiile specifice drepturilor reale principale intr-un mod clar si accesibil.
Cartea cuprinde, pe langa explicatiile teoretice si analiza solutiilor din practica judiciara, intrebari sub forma de teste grila, necesare atat pentru facilitarea intelegerii notiunilor de baza, cat si pentru pregatirea examenelor sau concursurilor. Editia de fata, revizuita si adaugita de autori, actualizeaza materialul cu legislatia in vigoare la data de 15 noiembrie 2013, marcand ultimele modificari ale actelor normative speciale in domeniu, precum si noile norme procedurale civile aplicabile.
Dupa Cursul de drept civil. Partea generala, Profesorul Gabriel Boroi si colaboratorii sai Carla Alexandra Anghelescu si Bogdan Nazat continua analiza institutiilor din noul Cod civil cu acest Curs de drept civil. Drepturile reale principale.
Gandindu-se in special la studentii care iau prima data contact cu materia, precum si la absolventii care se pregatesc pentru examenele de admitere si definitivat in profesiile juridice, autorii au realizat o lucrare sintetica si explicita, care prezinta institutiile specifice drepturilor reale principale intr-un mod clar si accesibil.
Cartea cuprinde, pe langa explicatiile teoretice si analiza solutiilor din practica judiciara, intrebari sub forma de teste grila, necesare atat pentru facilitarea intelegerii notiunilor de baza, cat si pentru pregatirea examenelor sau concursurilor. Editia de fata, revizuita si adaugita de autori, actualizeaza materialul cu legislatia in vigoare la data de 15 noiembrie 2013, marcand ultimele modificari ale actelor normative speciale in domeniu, precum si noile norme procedurale civile aplicabile.
ISBN:
978-606-678-796-3
Titlul cartii:
Curs de drept civil. Drepturile reale principale. Editia a 2-a
După Cursul de drept civil. Partea generală, aflat deja la a doua ediție în mai puțin de un an, Profesorul Gabriel Boroi și colaboratorii săi continuă analiza instituțiilor din noul Cod civil cu acest Curs de drept civil. Drepturile reale principale.
Gândindu-se în special la studenții care iau prima dată contact cu această materie, precum și la absolvenții care se pregătesc pentru examenele de admitere și definitivat în profesiile juridice, autorii au elaborat o lucrare sintetică și explicită, care prezintă informația necesară într-un mod clar și accesibil.
Pe lângă explicaţiile teoretice şi prezentarea soluţiilor din practica judiciară, au fost elaborate întrebări sub formă de teste grilă, necesare atât pentru facilitarea înţelegerii noţiunilor de bază, cât şi pentru pregătirea examenelor sau concursurilor.
Acordul de voinţe realizat cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege transformă simpla înţelegere dintre persoane în forma sa calificată, contractul.
Momentul încheierii contractului corespunde momentului realizării acordului de voinţe. Acesta este important deoarece marchează transformarea simplului acord de voinţe din stadiu psihologic în forma sa juridică, producatoare de obligaţii.
Momentul acordului de voinţe marchează astfel, momentul naşterii (existenţei) contractului.
Din momentul încheierii sale, contractul produce efecte juridice. Astfel, din acest moment, simplul angajament devine obligaţie, relaţia socială devine raport juridic, iar persoanele capătă calitatea de părţi contractante etc.
Momentul încheierii contractului este esenţial şi pentru definirea altor instituţii civile cu incidenţă contractuală, precum: nulitatea, ineficacitatea, legea aplicabilă (tempus regit actum) etc.
În consecinţă, încheierea contractului este un element de referinţă al construcţiei juridice.
(1) Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă şi interpretarea ei oficială.
(2) Norma interpretativă produce efecte numai pentru viitor.
(3) Interpretarea legii de către instanţă se face numai în scopul aplicării ei în cazul dedus judecăţii.
Reglementarea anterioară: art. 4 C. civ. 1864
Legislaţie conexă: art. 69 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (republicată în M. Of. nr. 260 din 21 aprilie 2010).
Art. 10. Interzicerea analogiei. Legile care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sanc - ţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.
Art. 11. Respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri. Nu se poate deroga prin convenţii sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri. Reglementarea anterioară: art. 5 C. civ. 1864
4. Donaţia. Noţiune. Caractere. Efecte. Donaţia este definită de art.985 NCC ca fiind acel contract prin care o persoană, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea altei persoane, numită donatar, dispoziţia fiind făcută cu intenţia de gratificare a donatarului.
Donaţia produce efecte de la momentul încheierii actului, în timpul vieţii donatorului, spre deosebire de legat, care produce efecte doar de la data morţii testatorului.
Ca varietate a contractelor cu titlu gratuit, contractul de donaţie realizează trecerea unor valori dintr‑un patrimoniu în altul, fără echi‑ valent, donatorul urmărind, în principal, gratificarea donatarului prin diminuarea ireversibilă a patrimoniului său.
Donaţia este un contract întrucât presupune consimţământul ambelor părţi – donatorul şi donatarul.
Contractul de donaţie este un contract unilateral (dă naştere la obligaţii numai în sarcina donatorului), irevocabil (nu poate fi retractat printr‑o manifestare în sens contrar, conform art. 1015 NCC), solemn [obligatoriu trebuie să îmbrace forma autentică ad validitatem, con‑ form art. 1011 alin.(1) NCC, excepţiile de la forma autentică a donaţieifiind cele expres prevăzute de art. 1011 alin. (2) NCC, şi anume: darul manual, donaţia indirectă, donaţia deghizată, translativ de propri‑ etate (la data încheierii contractului proprietatea asupra bunului obiect al donaţiei se transmite de la donator la donatar), cu titlu gratuit (dona‑ torul nu urmăreşte să obţină nimic în schimb, intenţia sa este aceea de a gratifica donatarul; gratuitatea este de esenţa contractului de donaţie).
Lipsa formei autentice a contractului de donaţie, în afara situaţiilor de excepţie reglementate de art. 1011 alin. (2) NCC, este sancţionată cu nulitatea absolută a donaţiei, prevăzută de art. 1247 NCC, nulitate care nu poate fi acoperită prin confirmare.
Cadastrul şi registrul de publicitate sunt organic legate între ele: cadastrul reprezintă aspectul static al publicităţii, înfăţişând situaţia de pe teren la executarea lucrărilor cadastrale, iar registrul de publicitate cel dinamic, seismograful care percepe mişcarea vieţii juridice. Cu ajutorul acestor funcţiuni, publicitatea imobiliară asigură, prin autenticitatea înscrierilor făcute în aceste registre, actualizarea datelor din lucrările cadastrale, semnalând orice schimbare ivită în situaţia materială sau juridică a parcelelor.
Necesitatea publicităţii imobiliare este dată de cunoaşterea situaţiei juridice exacte a bunurilor imobile, din punctul de vedere al elementelor de identificare şi al aspectelor juridice interesând titularii dreptului de proprietate, transferurile de proprietate având ca obiect aceste bunuri, existenţa dezmembrămintelor dreptului de proprietate sau a sarcinilor ce le grevează, pentru a da o cât mai mare siguranţă transmisiunilor imobiliare, aducând la cunoştinţa terţilor situaţia juridică a bunurilor ce fac obiectul comerţului juridic, de a constitui o evidenţă cuprinzând datele necesare unei cât mai eficiente gospodăriri a întregului fond funciar din România.