Mijloace specifice de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata | Carte de: Codrut Olaru
Code:978-606-678-885-4
|
Rating:
Descriere
EXTRAS:
(...)
3. Tehnicile speciale de investigare sunt instrumente vitale în lupta împotriva infracţiunilor grave. Acestea presupun, prin modul de realizare, ingerinţe în dreptul la viaţă privată, fiind astfel necesar să fie respectate standardele europene de protecţie prevăzute în art. 8 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Supravegherea prin intermediul agenţilor statului sau prin mijloace tehnice a activităţilor cotidiene ale persoanei, a convorbirilor telefonice, a corespondenţei constituie o ingerinţă în dreptul la viaţă privată şi la corespondenţă. Simpla supraveghere în locuri publice a activităţilor unei persoane, ce se desfăşoară pe o durată scurtă de timp, fără ca autorităţile să înregistreze imagini sau să facă fotografii, nu constituie prin ea însăşi o ingerinţă în viaţa privată.
Capitolul al II-lea. Interceptarea comunicărilor telefonice şi audio-video
§1. Consideraţii introductive
§2. Reglementarea din Codul de procedură penală şi din legi speciale
§3. Reglementarea din noul Cod de procedură penală
Capitolul al III-lea. Investigatorul sub acoperire, colaboratorul şi informatorul
§1. Reglementarea din legi speciale
§2. Reglementarea din noul Cod de procedură penală
Capitolul al IV-lea. Martorul protejat
§1. Reglementarea din legi speciale
§2. Reglementarea din noul Cod de procedură penală
Capitolul al V-lea. Livrările supravegheate şi procurarea autorizată de droguri
§1. Livrările supravegheate de droguri
1.1. Reglementarea din legi speciale
1.2. Reglementarea din noul Cod de procedură penală
§2. Procurarea autorizată de droguri
Capitolul al VI-lea. Percheziţiile informatice şi interceptarea traficului informatic
§1. Reglementarea din legi speciale
§2. Reglementarea din noul Cod de procedură penală
Capitolul al VII-lea. Supravegherea conturilor bancare
§1. Reglementarea din legi speciale
§2. Reglementarea din noul Cod de procedură penală
Bibliografie
Index
ISBN:
978-606-678-885-4
Titlul cartii:
Mijloace specifice de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata
Autor (i)::
Codrut Olaru
Publicat de:
Editura Hamangiu
Data aparitiei:
24 IANUARIE 2014
Formatul:
Carte in format tiparit
Numar de pagini:
144
4by Client mag 2014, 27 Jan 2014
Mijloace specifice de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata | Carte de: Codrut Olaru
Acest principiu justifica in mare masura aparitia lucrarii de fata, la redactarea careia s-a avut in vedere valorificarea in plan teoretic a expertizei personale de magistrat procuror a autorului, fapt ce i-a permis evaluarea utilitatii concrete a tuturor tehnicilor speciale de investigare existente, cu ocazia instrumentarii unor cazuri practice; pe de alta parte, publicatia a fost gandita si din nevoia sistematizarii si corelarii tuturor dispozitiilor procesual penale din domeniul combaterii criminalitatii organizate.
În literatura juridică s-au formulat numeroase definiţii ale expertizei ca mijloc de probă. Astfel, aceasta a fost definită ca fiind „mijlocul special destinat pentru a transmite sau a aduce în proces noţiuni tehnice sau obiecte de probă, pentru rezolvarea cărora se cer cunoştinţe speciale sau abilităţi tehnice”. În Franţa, de exemplu, încă din secolul trecut, noţiunea în cauză era definită ca fiind „cercetarea, prin mijloace ştiinţifice, de către un specialist a unor situaţii de fapt, în legătură cu un proces a cărui natură solicită unele lămuriri speciale, verificare inseparabilă de ideea de litigiu”.
Sursa crimei organizate şi-a găsit astfel locul în destrămarea şi proasta funcţionare a sistemului (înţelegând sistemul în ansamblul său), ceea ce a făcut ca, după schimbările survenite în fostele state totalitare, să se dezvolte cu mare repeziciune, surclasând structurile de drept, spulberând circuitele bancare, acaparând clasa politică, reuşind să intimideze ori să copleşească sistemul represiv.
Considerăm relevantă definiţia fenomenului crimei organizate conform căreia „criminalitatea este un produs obiectiv al structurii sociale, care s-a născut odată cu aceasta, fiind constituită din ansamblul infracţiunilor care se săvârşesc într-o anumită perioadă de timp şi într-un loc bine determinat”.
Spre deosebire de aceasta, criminalitatea organizată este cel mai periculos segment al criminalităţii, care prin structurile şi modul de manifestare ameninţă înseşi siguranţa şi stabilitatea statelor.
Conţinutul comunicărilor reprezintă un ansamblu de stimuli organizat, constând prioritar din semne şi simboluri produse de un comunicator şi percepute prin canale singulare sau multisenzoriale. Conţinutul comunicării se poate distinge de contextul în care apare: durata unui anunţ oficial, stabilirea cadrului/scenei într-o piesă, proprietăţile psihologice ale unui anumit mediu de comunicare sau statusul şi personalitatea vorbitorului sunt exemple de contexte. Conţinutul unui mesaj nu poate fi separat de contextul său; acel conţinut este influenţat, din punct de vedere psihologic, de contextul în care este plasat. Din această perspectivă, comunicatorul este parte a contextului în orice comunicare. În unele cazuri, caracteristicile comunicatorului, reale sau imaginare, joacă un rol major până într-acolo încât efectele asupra interpretantului sunt inevitabile.
Situaţiile de comunicare. Comunicarea apare într-o situaţie care posedă proprietăţi fizice, sociale şi psihologice, care induc şi determină cursul comportamental al interpretanţilor. O primă caracteristică a acestui ansamblu de proprietăţi, perceput fie de comunicator, fie de interpretant, fie de ambii, este lipsa unei structurări clare şi stabile. Corelată cu instabilitatea percepută este şi o tensiune crescândă din partea potenţialilor comunicatori şi interpretanţi. Aceasta este „nevoia de a comunica” şi „nevoia de a se comunica pe sine”
Obiectul propriu al stiintei Criminalisticii prezinta importanta pe doua planuri distincte: pe de o parte, remarca aportul sau particular in aflarea adevarului, iar pe de alta parte, evidentiaza unicitatea si autonomia sa fata de celelalte stiinte juridice si nejuridice, dar aflate in slujba justitiei.
Datorita obiectului propriu de cercetare, Criminalisticii ii sunt specifice anumite metode de cunoastere, unele dintre ele tipice stiintei respective, altele comune mai multor stiinte, dar aplicate intr-un mod particular, potrivit obiectului sau. Prin insasi definitia data adevarului, raportata la teoria cunoasterii, acesta este relativ.
Criminalistica nu-si propune sa ajunga la esenta adevarului absolut, dar incearca sa se apropie de aflarea adevarului, fie el si relativ, sine ira et studio, fiindu-i indiferent cui foloseste aceasta. Criminalistica a cautat si a gasit un sprijin eficient in stiintele exacte, utilizand toate cercetarile de varf in sprijinul propriului demers de cercetare.
Singura autoritate care se bucura de acelasi respect, indiferent de tipul de societate din care se naste, este autoritatea Legii. Oricare ar fi insa legea, singurul mijloc de a-i identifica pe cei care o incalca, fara a proceda in mod abuziv la gasirea unui vinovat fara vina, este Criminalistica.
Din cadrul sistemului Criminalisticii, lucrarea de fata prezinta principalele elemente de tehnica si tactica criminalistica.
Aceasta se adreseaza deopotriva teoreticienilor, practicienilor, studentilor din cadrul Facultatilor de Drept, cat si altor specialisti, constituind un veritabil suport teoretic si practic.
Aceasta complexa lucrare este constituita din elementele de baza ale acestei discipline, prezentandu-se pe rand fotografia judiciara, identificarea persoanelor dupa urmele de maini, picioare, dinti si buze, urme biologice de natura umana, elemente de balistica judiciara – in materie de tehnica criminalistica –, precum si, corespunzator domeniului tacticii criminalistice, cercetarea locului faptei, organizarea anchetei penale, tactica audierii suspectului sau inculpatului, a martorilor si a persoanei vatamate.
Aceasta carte reprezinta un instrument util atat pentru studentii si masteranzii din cadrul facultatilor de drept, cat si pentru oricare alte persoane interesate de evolutia acestei discipline si care doresc sa tina pasul cu factorul noutate intr-un domeniu aflat vesnic in transformare.