Reabilitarea constituie mijlocul legal prin care se înlătură pentru viitor toate incapacităţile şi interdicţiile ce decurg dintr-o hotărâre de condamnare şi asigură reintegrarea socială completă a unui condamnat, pri repunerea lui în situaţia anterioară condamnării.
Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal. Aspecte teoretice si jurisprudenta in materie
Autor | Autori:
Theodor Mrejeru, Bogdan Mrejeru
Publicat de:
Editura Nomina Lex
Colectia:
Biblioteca Avocatului
Data aparitiei:
2010
Formatul:
A5, Mod de legare: Brosat
Numar de pagini:
250
5by Administrator libraria LexMag.ro, 02 Aug 2012
Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal. Aspecte teoretice si jurisprudenta in materie
În lucrarea de fata sunt analizate din punct de vedere teoretic şi jurisprudenţial condiţiile în care intervine reablitarea de drept şi reabilitarea judecătorească în dreptul român, potrivit legislaţiei în vigoare (Codul penal şi Codul de procedură penală).
Judecata penală ca fază a procesului penal are ca obiect soluţionarea cauzei în mod defi nitiv. Aceasta presupune pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice, susceptibilă de a fi pusă în executare, în scopul realizării depline şi defi nitive a sarcinilor justiţiei penale.
În doctrină noţiunea de acţiune în general este discutată sub două aspecte: cel al dreptului material (substanţial) şi cel al dreptului formal (procesual).
Sub aspect procesual, acţiunea penală este instrumentul juridic pus la dispoziţia celor în drept, prin intermediul căruia poate fi dedus în faţa organelor judiciare raportul juridic penal, pentru realizarea scopului legii penale. Prin folosirea in rem a acţiunii penale se declanşează acţiunea procesuală, iar prin efectuarea actelor procesuale, cu privire la folosirea in personam şi la exercitarea ei, se dinamizează activitatea organelor judiciare până la rezolvarea defi nitivă a cauzei penale.
67. In cazul in care administratorul unei societati comerciale cumpara de pe piata neagra o factura fictiva completata numai cu rubricile furnizor, semnatura si stampila furnizorului, iar apoi la dictarea sa, un angajat al societatii o completeaza atestand, fara stiinta, achizitionarea unor bunuri, pe care administratorul nu le cumparase, se va retine in sarcina administratorului:
a. instigare la infractiunea de fals material in inscrisuri sub semnatura privata;
b. participatie improprie la infractiunea de fals material in inscrisuri sub semnatura privata;
c. fapta nu este prevazuta de legea penala.
Raspuns corect: c)
(...)
71. In cazul asocierii pentru savarsirea de infractiuni nu este posibila:
a. instigarea la constituirea unei asocieri infractionale;
b. complicitatea prin sprijinirea asocierii infractionale;
c. instigarea la sprijinirea asocierii infractionale.
Art. 11.Clasarea, scoaterea de sub urmărire, încetarea urmăririi penale, achitarea şi încetarea procesului penal. Când se constată existenţa vreunuia din cazurile prevăzute în art. 10:
1. În cursul urmăririi penale procurorul, la propunerea organului de cercetare penală sau din oficiu, dispune: a) clasarea, când nu există învinuit în cauză; b) scoaterea de sub urmărire, în cazurile prevăzute în art. 10 lit. a)e), când există învinuit sau inculpat în cauză; c)[1] încetarea urmăririi penale, în cazurile prevăzute în art. 10 lit. f)h), i 1 ) şi j), când există învinuit sau inculpat în cauză.
2. În cursul judecăţii instanţa pronunţă: a) achitarea în cazurile prevăzute în art. 10 lit. a)e); b) încetarea procesului penal în cazurile prevăzute în art. 10 lit. f)j). [1] Lit. c) de la pct. 1 al art. 11 este reprodusă astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 2 din Legea nr. 356/2006. Art. 11
Recurs în interesul legii. Prin Decizia nr. XXVII/2006 (M. Of. nr. 190 din 20 martie 2007) cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) teza a IIa din Codul de procedură penală, referitoare la exprimarea acordului de voinţă al părţilor de a se împăca, în cazurile prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, a statuat:
„Încetarea procesului penal în cazul infracţiunilor pentru care împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală poate fi dispusă de instanţă numai atunci când aceasta constată nemijlocit acordul de voinţă al inculpatului şi al persoanei vătămate de a se împăca total, necondiţionat şi definitiv, exprimat în şedinţa de judecată de aceste părţi, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin înscrisuri autentice”.
Împotriva celor care savârsesc infractiuni, statul, prin intermediul organelor sale specializate, intervine pentru a-i sanctiona, reeduca si reda societii.
Reactia societatii fata de cei ce intra în conflict cu legea penala nu este arbitrara, ci, dimpotriva, chibzuita, amplu reglementata prin dispoziiile legii. De aceea, între savârsirea infractiunii si aplicarea unei sanctiuni penale autorului ei se situeaza procesul penal ca activitate organizata în vederea adoptarii unei solutii corespunzatoare datelor concrete ale fiecarei cauze penale.
Descoperirea infractiunilor, identificarea si prinderea infractorilor, strângerea si administrarea probelor, tragerea la raspundere penala se constituie într-o activitate complex desfasurata de catre organele specializate ale statului.
La înfaptuirea justitiei penale participas i persoanele care au drepturi si obligaiti ce decurg din savârirea infractiunii, persoane care poarta denumirea de parti, precum si alte persoane care, potrivit legii, sunt chemate la rezolvarea cauzelor penale.
Fata de cele artate mai sus, definim procesul penal ca fiind activitatea reglementata de lege, desfurat de organele competente, cu participarea partilor si a altor persoane, în scopul constatarii la timp si în mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savârsit o infractune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penal.
Jurisprudenta comentata in materia achizitiilor publice. Vol. IV | Autor: Dumitru-Daniel Serban, asemenea celor trei volume precedente, reuneste, intr-o forma concisa, fondul reprezentativ de practica judiciara in domeniul achizitiilor publice, caracterizat eminamente de „puterea prestigiului” si deloc de „prestigiul puterii”, dupa cum sugestiv se exprima un renumit profesor clujean.
Aceasta lucrare este recomandata acelora care sunt implicati in derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica, din partea autoritatilor contractante sau a operatorilor economici, precum si, mai ales, acelora a caror activitate vizeaza etapa litigioasa aferenta atribuirii respectivelor contracte.
De asemenea, datorita rolului sau didactic, este utila si cursantilor programului de studii universitare de master „Achizitii publice, concesiuni, parteneriat public-privat”, organizat de Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.