Comentariile Codului civil: FAMILIA | 2012

Ediţia de faţă cuprinde: Noul Cod civil ad litteram, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial  nr. 505 din 15 iulie 2011; Un extras din Legea nr. 71/2011, legea de punere în aplicare a Noului Cod civil; Ordonanţa nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar  (Integral); Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil  (Integral); Ordinul nr. 11/2011 privind aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României și al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/10/2011 referitor la plasamentele  prevăzute de art. 831 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (Integral); Index alfabetic.

Seminar 1. Logodna

II. Întrebări teoretice

a) Ce este logodna?

b) Care sunt condiţiile de fond la încheierea logodnei?

c) Care sunt efectele logodnei – drepturile şi obligaţiile logodnicilor?

d) Este posibilă practic încheierea unei căsătorii fără încheierea unei logodne?

e) Care sunt efectele ruperii/încetării logodnei?

III. Speţe  

1. La data de 17 aprilie 2012 a avut loc o petrecere cu ocazia logodnei dintre A şi B, ambii majori, la locuinţa părinţilor lui A şi în prezenţa a 50 de invitaţi. În acest cadru solemn, A şi B au consim- ţit, în faţa tuturor celor prezenţi, să se căsătorească. Data nunţii a fost stabilită pentru 12 octombrie 2012, dată la care A s-a prezentat în faţa ofiţerului stării civile şi a cerut încheierea căsătoriei cu B, aducând totodată 2 martori care au recunoscut faptul că B şi-a dat consimţământul la căsătorie încă de la data de 17 aprilie 2012.

Ce ar trebui să facă ofiţerul de stare civilă?

2. În data de 1 octombrie 2011, A a cerut-o de soţie pe B, propunându-i să se căsătorească în data de 1 iunie 2012. B a fost de acord cu propunerea, solicitând însă şi obţinând de la acesta încheierea unei convenţii scrise prin care A promite că, în cazul în care se va răzgândi în privinţa încheierii căsătoriei, îi va plăti lui B o compensaţie de 10.000 de euro pentru suferinţa emoţională şi pentru afectarea imaginii în faţa rudelor şi a cunoscuţilor care vor fi invitaţi la o nuntă ce nu va mai avea loc. La data de 25 mai 2012, A a anunţat-o pe B că nu doreşte să se mai căsătorească cu ea, cei 1. Logodna 3 200 de invitaţi urmând a fi anunţaţi că nunta nu va mai avea loc. B introduce a acţiune civilă împotriva lui A, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 10.000 de euro cu titlu de daune morale pentru ruperea abuzivă a logodnei.

Motivaţi în detaliu cererea lui B. Formulaţi şi apărarea lui A.

3. A şi B, logodiţi la 1 decembrie 2011, au primit ca daruri de logodnă un autoturism, un lingou de aur de 50 de grame, o vază, o cafetieră, un robot de bucătărie şi suma de 10.000 de lei. În urma ruperii logodnei prin acordul celor doi, persoanele care au făcut aceste daruri au solicitat restituirea lor. Determinaţi care sunt darurile supuse restituirii.

Ce se întâmplă în cazul în care căsătoria nu se încheie ca urmare a decesului lui A înainte de data nunţii?

4. C şi D decid să se căsătorească peste 6 luni. În acest interval, C rezervă un restaurant pentru petrecerea de nuntă, achitând un avans nereturnabil de 2.000 de lei, cumpără invitaţii de nuntă în valoare de 500 de lei, îşi cumpără o rochie de mireasă în valoare de 10.000 de lei şi achită un avans nereturnabil de 5.000 de lei pentru angajarea unei formaţii muzicale care să cânte la nuntă. D o anunţă pe C, cu 2 săptămâni înainte de nuntă, că nu doreşte să se mai căsătorească, urmând a se dedica vieţii monahale. C îl acţionează în judecată pe D, solicitându-i acestuia despăgubiri pentru ruperea abuzivă a logodnei, despăgubiri cuprinzând toate cheltuielile făcute în vederea nunţii.

Formulaţi apărarea lui D atât în privinţa obligaţiei de a plăti despăgubiri în general, cât şi în privinţa cuantumului despăgubirilor.

Aceasta oferta este constituita din 3 volume, astfel:

I. Noul Cod civil | Vol. I. Art. 1-952 | Despre legea civila. Persoanele. Familia. Bunurile 

(CLICK AICI)

II. Noul Cod civil | Vol. II. Art. 953- 1.649 | Mosteniri si liberalitati. Obligatii 

(CLICK AICI)

III. Noul Cod civil | Vol. III. Art. 1.650-2.664 | Contracte speciale. Privilegii si garantii. Prescriptia extinctiva. Drept international privat 

(CLICK AICI)

Cel de-al doilea volum al Noului Cod civil este consacrat Art. 953-1.649 - Mosteniri si liberalitati, Obligatii, este realizat pe baza analizelor si solutiilor dezvoltate in timp de doctrina si jurisprudenta, dar sunt aduse si noi comentarii conforme noilor reglementari.

VA RECOMANDAM:

VOL. I. Noul Cod civil | Art. 1-952 - Despre legea civila, Persoanele, Familia, Bunurile (CLICK AICI)

Seria consacrata jurisprudentei C.E.D.O. continua cu prezentarea deciziilor privitoare la viata privata si de familie. Acest domeniu acopera o multitudine de situatii, extrem de diferite intre ele, de la dreptul la protectia datelor cu caracter personal catre dreptul de a nu ti se tulbura folosinta domiciliului. Jurisprudenta Curtii in materie este extrem de bogata din punct de vedere cantitativ, dar si calitativ, de aceea, am incercat sa selectam cele mai importante decizii si hotarari pronuntate in ultimii cinci ani de catre instanta europeana.

Pentru a oferi persoanelor interesate informatii utile si rapide, hotararile prezentate au fost clasificate dupa domeniul de incidenta, insistandu-se pe aspectele cele mai relevante ale hotararilor si deciziilor Curtii de la Strasbourg.

Radu Chirita

Lucrarea de fata cuprinde textul noului Cod civil (Legea nr. 287/2009, republicata) si, in extras, Legea nr. 71/2011 de punere in aplicare. Sub fiecare articol al codului sunt facute trimiteri la dispozitiile corespondente din Legea de punere in aplicare, precum si la intreaga legislatie conexa, incepand cu Conventia europeana a drepturilor omului, Constitutia Romaniei si toate celelalte acte normative interne sau internationale incidente.

De asemenea, pentru a se putea face mai rapid corelatiile intre textele noului cod si vechile reglementari, acolo unde a fost cazul, s-au facut note de trimitere catre articolele corespondente din Codul civil de la 1864, Codul comercial, Codul familiei, Decretul nr. 167/1958 si toate celelalte acte normative anterioare al caror continut a fost absorbit in noul Cod civil.

Cartea cuprinde si o tabla de materii detaliata, precum si un index alfabetic, care nu fac parte din textul oficial al codului, ci au fost intocmite de Editura Hamangiu pentru a face mai usoara cautarea prin cele 2.664 de articole ale acestuia. Si aceasta editie pastreaza atuurile celei anterioare: formatul mic, de buzunar, precum si interiorul elegant, la doua culori.

EXTRAS:

Secţiunea 1.

Familia. Drept şi sociologie

Formă de convieţuire umană ancestrală, familia nu a putut rămâne în afara sferei de reglementare a dreptului. La nivelul cel mai general, acte internaţionale au statuat că familia este elementul natural şi fundamental al societăţii [art. 16 pct. 3 din Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 10 decembrie 1948 şi art. 23 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat de acelaşi for la 16 decembrie 1966].

Pe de altă parte, s-a constatat că, în fapt, în viaţa de zi cu zi, oamenii recurg rareori la dreptul familiei. Morala, moravurile, tradiţiile şi religia alcătuiesc ţesătura de bază a relaţiilor de familie. S-a spus că oamenii trăiesc ca şi cum dreptul familiei n-ar exista; non-dreptul este esenţa relaţiilor de familie, pe când dreptul este un accident (Jean Carbonnier).

Dar, atunci când intervin, instituind drepturi şi obligaţii specifice, normele juridice s-au dovedit a fi relativ rigide, inflexibile, tehnice şi imprevizibile, în raport cu aşteptările comune ale oamenilor. Este un paradox, o capcană a dreptului familiei care, în pofida aparenţelor, nu este întotdeauna „familiar”.

EXTRAS:

Dreptul civil poate fi definit ca fiind acea ramură a dreptului privat care reglementează raporturile patrimoniale şi personal nepatrimoniale dintre persoanele fizice şi juridice, aflate într-o poziţie de egalitate juridică.

Din definiţia dreptului civil rezultă care este obiectul dreptului civil, care sunt subiectele şi care este metoda lui de reglementare.

Prin obiect al unei ramuri de drept se înţelege acel complex de raporturi sociale care sunt reglementate de regulile de drept ce aparţin ramurii respective. Obiectul ramurii dreptului civil îl constituie acele raporturi sociale de natură patrimonială şi personal nepatrimonială care se stabilesc între persoanele fizice şi persoanele juridice (art. 2 C. civ.)[1] .

Raporturile patrimoniale sunt acelea care au un conţinut economic, evaluabil în bani (de exemplu, raporturile care se nasc dintr-un contract de vânzare).

Raporturile personale nepatrimoniale sunt acelea al căror conţinut nu poate fi evaluat în bani (de exemplu, raporturile care privesc viaţa privată a unei persoane: dreptul la nume, la domiciliu, la reputaţie).

Persoana fizică reprezintă omul, privit individual, ca titular de drepturi şi obligaţii civile [art. 25 alin. (2) C. civ.].

Persoana juridică reprezintă orice formă de organizare, care odată ce îndeplineşte condiţiile cerute de lege, este titulară de drepturi şi obligaţii civile [art. 25 alin. (3) C. civ.].

(...)

Instituţia convenţiei matrimoniale, reintrodusă în dreptul intern românesc, prezintă o importanţă deosebită şi din punctul de vedere al dreptului internaţional privat deoarece:

- elimină starea de inferioritate a persoanelor, care era născută din imposibilitatea încheierii valide a unei convenţii matrimoniale;

- creează condiţiile necesare pentru transformarea problemelor legate de efectele convenţiei matrimoniale din chestiuni privind, în special, conflictele de legi în timp şi în spaţiu, ceea ce permite ordinii publice de drept internaţional privat român să acţioneze cu mai multă vigoare şi, în acelaşi timp, să creeze premisele necesare pentru respectarea aplicării legii române, în cazul înlăturării legii aplicabile efectelor convenţiei matrimoniale ca urmare a invocării excepţiei de ordine publică în dreptul internaţional privat românesc;

- permite cetăţenilor români să-şi adapteze regimul matrimonial în funcţie de situaţia lor socială;

- dreptul familiei românesc a urmat un proces firesc de liberalizare, prin transferul unei importante părţi a puterii legislative de la nivel central, la nivelul fiecărei familii, în parte.

EXTRAS:

4. Donaţia. Noţiune. Caractere. Efecte. Donaţia este definită de art.985 NCC ca fiind acel contract prin care o persoană, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea altei persoane, numită donatar, dispoziţia fiind făcută cu intenţia de gratificare a donatarului.

Donaţia produce efecte de la momentul încheierii actului, în timpul vieţii donatorului, spre deosebire de legat, care produce efecte doar de la data morţii testatorului.

Ca varietate a contractelor cu titlu gratuit, contractul de donaţie realizează trecerea unor valori dintr‑un patrimoniu în altul, fără echi‑ valent, donatorul urmărind, în principal, gratificarea donatarului prin diminuarea ireversibilă a patrimoniului său.

Donaţia este un contract întrucât presupune consimţământul ambelor părţi – donatorul şi donatarul.

Contractul de donaţie este un contract unilateral (dă naştere la obligaţii numai în sarcina donatorului), irevocabil (nu poate fi retractat printr‑o manifestare în sens contrar, conform art. 1015 NCC), solemn [obligatoriu trebuie să îmbrace forma autentică ad validitatem, con‑ form art. 1011 alin.(1) NCC, excepţiile de la forma autentică a donaţieifiind cele expres prevăzute de art. 1011 alin. (2) NCC, şi anume: darul manual, donaţia indirectă, donaţia deghizată, translativ de propri‑ etate (la data încheierii contractului proprietatea asupra bunului obiect al donaţiei se transmite de la donator la donatar), cu titlu gratuit (dona‑ torul nu urmăreşte să obţină nimic în schimb, intenţia sa este aceea de a gratifica donatarul; gratuitatea este de esenţa contractului de donaţie).

Lipsa formei autentice a contractului de donaţie, în afara situaţiilor de excepţie reglementate de art. 1011 alin. (2) NCC, este sancţionată cu nulitatea absolută a donaţiei, prevăzută de art. 1247 NCC, nulitate care nu poate fi acoperită prin confirmare.

(...)

EXTRAS:

2. Autorizare căsătorie minor. Condiţii. Motive temeinice

Instanţa reţine avizul medical favorabil încheierii căsătoriei, acordul părinţilor minorei cu capacitate de exerciţiu restrânsă în acest sens, faptul că din relaţia de dragoste a minorei cu concubinul a rezultat minorul în vârstă de aproape 1 an, iar coabitarea în afara căsătoriei nu este permisă de religia îmbrăţişată de către reclamantă şi viitorul soţ; raportat şi la concluziile anchetei sociale şi apreciind asupra interesului superior al minorei, se constată existenţa unor motive temeinice pentru autorizarea încheierii căsătoriei.

Jud. Beclean, sent. civ. nr. 1200 din 2 octombrie 2012,

nepublicată