Ca oricare alta disciplina sau ramura de drept, si studiul dreptului civil trebuie sa inceapa cu o parte introductiva, in lipsa careia nu ar putea fi studiate celelalte institutii. Partea introductiva despre care vorbim aici se refera la aplicabilitatea noului cod civil, capitol cu care debuteaza prezentul studiu.
In afara capitolului privitor la aplicabilitatea noului cod civil, lucrarea analizează o institutie de baza a dreptului civil, şi anume raportul juridic civil, institutie studiata la majoritatea facultatilor de drept din tara ca parte generala a dreptului civil.
Prin modul în care a fost structurată, lucrarea se adreseaza si persoanelor care se pregatesc pentru unele concursuri si examene, precum cel pentru admiterea in barou / avocatura.
Cartea a VII-a – „Dispoziţii de Drept Internaţional Privat” a Noului Cod civil al României a avut menirea de a integra prevederile Legii nr. 105/1992, revizuite însă, pentru a fi puse în acord cu noua concepţie în materia dreptului familiei, cuprinsă în cod, şi cu instrumentele Uniunii Europene şi internaţionale în domeniul dreptului internaţional privat.
Cartea a VII-a din Noul Cod civil cuprinde în cadrul Titlului I dispoziţiile generale în materie, iar în cadrul Titlului II conflictele de legi referitoare la: persoane, familie, bunuri, moştenire, actul juridic civil, obligaţii, cambie, bilet la ordin şi cec, fiducie şi prescripţie extinctivă.
În materia pe care o avem în vedere, la data intrării în vigoare a Noului Cod civil au fost abrogate art. 1-33 şi art. 36-147 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat [conform art. 230 lit. q) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil].
Drept Civil. Sinteze pentru pregatirea examenelor de admitere si definitivare in profesia de avocat (Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliță) - Editia a III-a, Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2012.
În elaborarea editiei a III-a, apărută în august 2012, s-a avut în vedere tematica recomandata de institutiile abilitate pentru examenul de admitere in barou, sesiunea octombrie 2012.
Ca noutate fata de vechile editii, Editia a III-a a acestui manual de drept civil este structurata in doua parti.
In prima parte se analizeaza tematica care se cere pentru examenele in avocatura din Noul Cod civil - respectiv Aplicabilitatea in timp a Noului Cod civil si Actul Juridic Civil, iar in partea a doua sunt prezentate posibile subiecte de examen si analiza detaliata a acestora, atat conform noului cod civil, cat si conform codului civil anterior, in functie de situatie.
Tot ca noutati, dar de natura tehnica, de aceasta data, se remarca calitatea crescuta a a realizarii cartii, calitatea hartiei imbunatatita, coperta cartonata si modul de legare cusut.
Ediţia de faţă cuprinde: Noul Cod civil ad litteram, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011; Un extras din Legea nr. 71/2011, legea de punere în aplicare a Noului Cod civil; Ordonanţa nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar (Integral); Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (Integral); Ordinul nr. 11/2011 privind aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României și al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/10/2011 referitor la plasamentele prevăzute de art. 831 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (Integral); Index alfabetic.
Prin lucrarea de faţă, autorii abordează în integralitate o instituţie fundamentală a dreptului civil, Actul Juridic Civil din perspectiva Noului Cod civil al României, care cum bine ştim a intrat deja in vigoare din 2011. Scopul lucrării este in primul rând de a veni în sprijinul acelora care se pregătesc pentru examenele de admitere/definitivare in profesia de avocat, magistrat ori alte profesii juridice.
Sub semnatura bine cunoscuta a profesului Corneliu Birsan, prezenta lucrare analizeaza detaliat regimul juridic al bunurilor in conformitate cu dispozitiile cuprinse in Cartea a III-a din Noul Cod civil, intrat in vigoare inca de la 1 octombrie 2011.
In succesiunea indicata de Codul civil, sunt tratate toate aspectele importante privind drepturile reale: notiune si clasificare, delimitarea fata de drepturile de creanta, dobandirea drepturilor reale, regimul juridic al proprietatii private si cel al proprietatii publice, modalitatile juridice si apararea dreptului de proprietate, superficia, uzufructul, uzul si abitatia, servitutile, posesia si publicitatea drepturilor reale.
Pentru a sublinia continuitatea, dar si pentru a sesiza mai usor elementele de noutate, prezentarea tuturor institutiilor este realizata prin compararea dispozitiilor anterioare cu cele ale noului cod, iar comentariile si opiniile autorului sunt insotite de numeroase trimiteri la literatura de specialitate si la solutii din jurisprudenta nationala si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
1. Statutul profesiei de avocat
2. Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeanã
3. O.U.G. nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurãri sociale ale avocatilor
4. Hotărârea nr. 04/2011 a Consiliului U.N.B.R.
EXTRAS:
Secţiunea a 2-a. Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat
Art. 27. Calitatea de avocat încetează:
a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
b) prin deces;
c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;
d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.
Art. 28. Calitatea de avocat este suspendată:
a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecăto - rească sau disciplinară;
c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profe - sionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;
(1) Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă şi interpretarea ei oficială.
(2) Norma interpretativă produce efecte numai pentru viitor.
(3) Interpretarea legii de către instanţă se face numai în scopul aplicării ei în cazul dedus judecăţii.
Reglementarea anterioară: art. 4 C. civ. 1864
Legislaţie conexă: art. 69 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (republicată în M. Of. nr. 260 din 21 aprilie 2010).
Art. 10. Interzicerea analogiei. Legile care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sanc - ţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.
Art. 11. Respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri. Nu se poate deroga prin convenţii sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri. Reglementarea anterioară: art. 5 C. civ. 1864
DREPT PROCESUAL PENAL. Sinteze pentru pregatirea examenelor de admitere si definitivare in profesia de AVOCAT (Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Palita) - Editia a IV-a, Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2013. Manual util şi pentru examenele de admitere la INM / MAGISTRATURA!
Lucrarea de fata cuprinde peste 4000 de grile, iar sistematizarea acestora urmeaza tematica si bibliografia anuntata pentru examenele din 2013, oferindu-va posibilitatea de a va testa cunostintele cu privire la intreaga materie, ponderea grilelor din fiecare materie fiind influentata de aceasta tematica si bibliografie:
- primul capitol contine aproximativ 1500 de grile din noul Cod civil (contine si grile din materia dreptului familiei pentru cei care se pregatesc pentru admiterea in magistratura);
- al doilea capitol cuprinde aproximativ 500 de grile din noul Cod de procedura civila. Sunt mentinute si grilele din Codul de procedura civila de la 1865, pe langa cele din editia anterioara au fost introduse aproximativ 150 de grile noi, avand in vedere tematica unor examene, dar si aplicarea legii de procedura civila in timp si dispozitiile tranzitorii
- celelalte capitole – continand grile la materiile de drept penal si procesual penal (aproximativ 1200) – au fost, la randul lor, completate cu grile noi, iar cele existente au fost revizuite si modificate corespunzator schimbarilor legislative intervenite dupa publicarea editiei anterioare.
EXTRAS GRILE:
7. În privinţa interpretării şi a efectelor legii civile, este adevărată afirmaţia:
a) interpretarea legii de către instanţă nu se fa ‑ ce numai în scopul aplicării ei în cazul dedus ju decăţii;
b) legile care derogă de la o dispoziţie genera - lă, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege;
c) se poate deroga prin convenţii sau acte ju - ridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri;
d) niciuna dintre variantele de mai sus.
8. Oricine:
a) poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede în mod expres altfel;
b) poate dispune cu titlu oneros sau gratuit, chiar dacă este insolvabil;
c) poate dispune liber de bunurile sale, chiar dacă legea prevede în mod expres altfel, libertatea de a dispune fiind un drept fundamental al persoanei, ce nu poate fi îngrădit;
d) niciuna dintre variantele de mai sus.
9. Buna credinţă:
a) trebuie dovedită în sistemul noii legi;
b) se prezumă până la proba contrară;
c) trebuie dovedită sau se prezumă, de la caz la caz;
Facultatea de Drept oferă absolvenţilor posibilitatea de a-şi desfăşura ulterior activitatea ca magistraţi, grefieri, avocaţi, consilieri juridici, notari publici, executori judecătoreşti, consilieri de probaţiune, lucrători de poliţie judiciară, practicieni în insolvenţă, consilieri de proprietatea intelectuală, cadre didactice etc.
Cei care decid să devină magistraţi trebuie să se asigure că îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi să susţină cu succes concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii (imediat după absolvire) sau concursul de admitere directă în magistratură (pentru cei cu minim 5 ani vechime în specialitate juridică), organizate potrivit regulamentelor aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit actualelor reglementări, concursul de admitere constă în şase probe: trei de concurs (verificarea cunoştinţelor juridice, verificarea raţionamentului logic, interviul) şi trei examinări ulterioare (verificarea condiţiei de bună reputaţie, examinarea medicală, verificarea aptitudinii psihologice).
Prezenta colecţie de întrebări grilă a fost alcătuită ţinându-se cont de propunerile privind tematica şi bibliografia concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi de admitere în magistratură, sesiunea august-octombrie 2014, aprobate prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 449 din 3 aprilie 2014. Pentru concursul din acest an, s-a decis ca tematica să fie abordată în întregime potrivit noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.
Din cuprins:
570 teste grilă penal şi procesual penal
tematica şi bibliografia concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii și de admitere în magistratură, sesiunea august-octombrie 2014
157 teste grilă – Drept penal. Partea generală
81 teste grilă – Drept penal. Partea specială
203 teste grilă – Drept procesual penal. Partea generală
129 teste grilă – Drept procesual penal. Partea specială
Intrebări tip grilă alcătuite într-o modalitate complexă este testat atât nivelul de cunoaştere a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, cât şi raţionamentul logic al candidaţilor răspunsurile corecte se regăsesc exclusiv în textele cuprinse în noile Coduri grilele de la fiecare materie sunt urmate de un tabel ce indică răspunsurile corecte cu trimitere la textul de lege incident
Aceasta lucrare este gandita ca un instrument destinat absolventilor facultatilor de drept care se pregatesc pentru participarea la examenele de admitere in magistratura si avocatura.
EXTRAS:
Prezumtia de nevinovatie
Principiul prezumţiei de nevinovăţie este înscris atât în art. 6 parag. 2 din Convenţia europeană a drepturilor omului, cât şi în dispoziţiile art. 23 alin. (11) din Constituţia României. În Codul de procedură penală el îşi găseşte sediul la art. 4 alin. (1), conform căruia „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă”
Prezumţia de nevinovăţie constituie garanţia procesuală că, în lipsă de probe certe, nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere penală. În reglementarea modului în care se derulează procesul penal, legea obligă organele judiciare să pornească de la presupunerea nevinovăţiei suspectului sau inculpatului. Sub acest aspect, semnalăm că, pe timpul derulării activităţii procesuale până la rămânerea definitivă a hotărârii penale, cel care în realitatea obiectivă a comis o infracţiune va avea statutul unui nevinovat în realitatea procesuală. Pe cale de consecinţă, sarcina de a dovedi prin probe vinovăţia unei persoane revine, pe parcursul procesului penal, organelor judiciare.
Principiul prezumţiei de nevinovăţie nu înseamnă atitudinea pasivă faţă de infractori, ci impune ca organul care efectuează urmărirea penală împotriva unei persoane să îi dovedească vinovăţia şi ca instanţa de judecată să nu declare vinovată o persoană până ce vinovăţia sa nu rezultă cu certitudine din probele administrate[1]. Această regulă este înscrisă în mod explicit la art. 99 alin. (1) teza I din Codul de procedură penală, potrivit căruia „în acţiunea penală sarcina probei aparţine în principal procurorului”, text dublat de dispoziţiile art. 99 alin. (2), conform căruia „suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să îşi dovedească nevinovăţia, şi are dreptul de a nu contribui la propria acuzare”.