Teste Grila pentru concursuri si examene, 2013 - G. Raducan, M. Voineag

Prezenta lucrare constiuie un instrument de lucru util pentru studentii si abasolventii facultatilor de drept, ajutand la invatarea, fixarea si repetarea principalelor discipline din domeniul juridic.

Avand un continut complex, lucrarea cuprinde un n umar de 3254 teste grila, structurate astfel:

- Drept Civil - 1027 teste

- Drept Procesual civil - 737 teste

- Drept penal - 667 teste

- Drept procesual penal - 823 teste

Fiecare test cuprinde 3 variante de raspuns, putand fi corecte doar una sau doua dintre variante.

Consideratia pe care o avem fata de beneficiari ne-a determinat sa procedam la reactualizarea lucrarii, luand in calcul atat modificarile legislative intervenite pana la data de 10 mai 2012, dar si hotararile si intentiile de includere partiala a dispozitiilor Noului Cod civil in tematica concursurilor si examenelor ce se organizeaza in anul 2012.

In acest sens, la disciplina drept civil, dispozitiile Noului Cod civil au fost reflectate in cuprinsul testelor ce se regasesc in cadrul primelor trei capitole ale acestei materii, si anume: Aplicarea in timp a Noului Cod civil; Bunurile si Actul Juridic Civil.

(Autorul)

Prezenta lucrare a fost special conceputa pentru pregatirea unor examene de admitere la avocatura ori magistratura, dar vine si in sprijinul studentilor care vor sustine examenul de absolvire a facultatii, viitorilor avocati pentru examenul de intrare in barou si avocatilor stagiari in vederea pregatirii examenului de definitivare in profesie.

EXTRAS:

(...)

TRĂDAREA

(art. 155)

1. Noţiune şi definiţie. Infracţiunea constă în fapta cetăţeanului român sau a persoanei fără cetăţenie, domiciliată pe teritoriul statului român, de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin acţiuni de provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine, ori de subminare economică sau politică a statului, ori de aservire faţă de o putere străină, sau de ajutare a unei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoase împotriva siguranţei statului.

2. Obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale statului român, atribute enumerate în art. 1 din Constituţie: suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea. Incriminarea faptei este în acord cu prevederile art. 54 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora fidelitatea faţă de ţară este sacră.

3. Subiectul activ şi participaţia penală. Subiectul activ este calificat prin calitatea de cetăţean român sau de persoană fără cetăţenie domiciliată pe teritoriul statului român. Participaţia penală este posibilă sub toate formele – instigare, complicitate, coautorat.

4. Latura obiectivă. Elementul material se realizează prin acţiunea făptuitorului de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora. Pentru existenţa infracţiunii este suficientă fapta de intrare în legătură, de stabilire a contactului, în scopul prevăzut în mod expres, fiind fără relevanţă juridică faptul că ulterior se realizează sau nu vreo înţelegere. Pentru existenţa infracţiunii nu au importanţă mijloacele săvârşirii faptei. 8 Tudorel Toader Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru atributele fundamentale ale statului. Raportul de cauzalitate rezultă din săvârşirea faptei.

5. Latura subiectivă presupune intenţia directă. Intrarea în legătură se realizează cu scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului. Trădarea există numai dacă făptuitorul concepe şi urmăreşte realizarea scopului prin una dintre acţiunile alternative, enumerate în mod limitativ în textul de incriminare, şi anume: – provocarea de război contra ţării; – înlesnirea ocupaţiei militare străine; – subminarea economică sau politică a statului; – aservirea faţă de o putere străină; – ajutarea unei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoase împotriva siguranţei statului. Pentru realizarea infracţiunii nu se cere realizarea scopului, fiind suficient ca acesta să existe în momentul intrării în legătură.

6. Tentativa şi consumarea. Tentativa infracţiunii de trădare se pedepseşte, potrivit art. 173 alin. (1) C. pen. Consumarea infracţiunii are loc în momentul realizării elementului material, în momentul intrării în legătură cu o putere, o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora.

7. Sancţiunea constă în detenţiunea pe viaţă alternativ cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Contractul incheiat prin mijloace electronice in reglementarea Noului Cod Civil | Autor: Mihaela Tudorache este o lucrare ce abordeaza contractul incheiat prin mijloace electronice in lumina Noului Cod civil si pune in evidenta particularitatile de implementare in dreptul intern a directivelor europene in materie.

De asemenea este rezultatul unei cercetari stiintifice cuprinzatoare a doctrinei romanesti si internationale si evidentiaza o abordare originala a tematicii, din prisma legislatiei actuale, cu scopul de a raspunde multor intrebari practice legate de faza contractuala a comertului electronic.

EXTRAS:

Capitolul I.

Conceptul de minoritate şi de tratament penal al minorului infractor

Secţiunea 1. Importanţa vârstei în desfăşurarea represiunii penale

§1. Vârsta subiectului activ al infracţiunii

1. Vârsta subiectului activ al infracţiunii are o importanţă majoră în desfăşurarea represiunii penale. Viaţa omului parcurge patru etape fundamentale, şi anume: copilăria, adolescenţa, maturitatea şi bătrâneţea. Fiecăreia dintre aceste etape îi corespunde o stare particulară psiho-fizică, de care dreptul penal trebuie să ţină seama, mai ales atunci când este necesară aplicarea unei sancţiuni. Omul matur (adultul) este presupus întotdeauna că are capacitate penală (excludem situaţiile de excepţie, în care chiar şi adultul nu răspunde penal).

Copilăria este prima etapă pe care o parcurge viaţa unui om, este perioada în care acesta se formează, se dezvoltă psihic, fizic, dobândeşte o gândire logică (crescit enundo). În cadrul acestei etape de dezvoltare a copilului lipseşte capacitatea de a înţelege şi de a-şi manifesta voinţa conform cerinţelor legii penale. Această incapacitate este una normală, întrucât nu rezultă dintr-o anomalie sau vreo stare patologică, ci rezultă din natura lucrurilor. Din această cauză, copiii nu pot fi supuşi măsurilor represive (pedepselor), această incapacitate fiind presupusă ca absolută (prezumţie iuris et de iure). Această prezumţie legală absolută de incapacitate penală reprezintă, conform art. 99 C. pen. 1969 şi art. 113 NCP, prima etapă în determinarea limitelor răspunderii penale a minorilor. Faţă de copii se pot lua măsuri de ocrotire, de educare, atunci când se constată că au o conduită rea, dar nu se poate recurge la pedepse, întrucât copilul nu are capacitatea de a înţelege, de a-şi da seama de ceea ce face, de urmările acţiunilor sale şi, prin urmare, nu poate înţelege V. Dongoroz, Drept penal (Tratat), Bucureşti, 1939, p. 324 şi urm. Gh. Alecu, Instituţii de drept penal. Partea generală şi partea specială, Ovidius University Press, Constanţa, 2010, p. 227.6 Tratamentul penal al minorului nici rostul pedepsei, finalitatea acesteia. Pentru copil, pedeapsa ar însemna o suferinţă menită să îi deformeze caracterul, uneori chiar să îi schimbe fondul educativ bun pe care îl are deja format.

(...)

EXTRAS:

(...)

Art. 4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:

1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;

2. recursurile în interesul legii;

3. [2] abrogat; 4. în orice alte materii date prin lege în competenţa sa.

Notă: 1. A se vedea şi:

– art. 9 (1) şi art. 21 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului (…) (M. Of. nr. 196 din 13 martie 2008), care prevede competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a judeca contestaţia împotriva deciziilor Biroului Electoral Central de admitere/respingere a protocoalelor de constituire a alianţelor electorale sau împotriva modului de formare şi a componenţei Biroului Electoral Central;

– art. 51 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (republicată în M. Of. nr. 628 din 1 septembrie 2012), care prevede competenţa Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a judeca recursul împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară.

2. Competenţa secţiilor Înaltei Curţi este stabiltă prin art. 21 şi urm. din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată (M. Of. nr. 827 din 13 septembrie 2005), cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4 1 . Competenţa ce revine instanţelor judecătoreşti în legătură cu arbitrajul reglementat de cartea IV aparţine instanţei care ar fi fost competentă să soluţioneze litigiul în fond, în lipsa unei convenţii arbitrale.

(...)

Procedura abreviata a judecatii in cazul recunoasterii vinovatiei, introdusa in Codul de procedura penala prin Legea nr. 202/2010, reprezinta prima consacrare la nivelul codificarii procesuale penale romane a elementelor de justitie negociata, frecvent intalnite in legislatiile procesuale ale altor state membre ale Uniunii Europene.

Prezenta lucrare, elaborata la mai bine de doi ani de la data intrarii in vigoare a dispozitiilor art. 3201 C. proc. pen. [preluat in actualul Cod de procedura penala din forma adoptata de Parlament a art. 374 din noul Cod de procedura penala (Legea nr. 135/2010)], constituie prima culegere de practica judiciara cu referire la aceasta procedura, fiind o aparitie editoriala necesara si utila atat practicienilor, cat si cercetatorilor din domeniul dreptului procesual penal.

Autorul a desfasurat o activitate laborioasa de cercetare si analiza a solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti, aducand in paginile acestei carti hotarari pronuntate de instantele din raza Curtilor de Apel Bucuresti, Pitesti, Ploiesti, Timisoara, Cluj, Mures, Iasi, Galati, Constanta, precum si hotarari pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acest fel, acesta reuseste prezentarea standardelor de practica judiciara cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3201 C. proc. pen., acoperind majoritatea problemelor controversate aparute in ultimii doi ani. Acolo unde este cazul, hotararile judecatoresti sunt insotite de note explicative relevante, in care autorul reda toate opiniile exprimate in doctrina cu privire la problema de drept aparuta pe rolul instantelor, exprimandu-si, totodata, propria opinie in scopul clarificarii subiectului supus analizei.

Forma structurata a lucrarii, complexitatea si varietatea problemelor de drept prezentate tinand de interpretarea si aplicarea art. 3201 C. proc. pen., precum si notele doctrinare inserate fac ca lucrarea domnului judecator Victor Vaduva sa constituie un instrument indispensabil in intelegerea procedurii abreviate a judecatii in cazul recunoasterii vinovatiei.

Judecator dr. Mihail Udroiu

EXTRAS:

EXTRAS:

În dreptul penal, noţiunea de patrimoniu în legătură cu infracţiunile care se pot comite împotriva acestuia are un înţeles mai restrâns şi se referă la bunuri nu ca universalitate, ci în individualitatea lor susceptibilă de a fi apropriate de făptuitor prin mijloace frauduloase.

Infracţiunea nu ar putea fi săvârşită împotriva patrimoniului ca universalitate de bunuri, pentru că aceasta va exista întotdeauna.

În incriminările privind faptele care aduc atingere patrimoniului, legea penală are în vedere acţiunea ilicită a făptuitorului, iar nu poziţia juridică a victimei, ceea ce înseamnă că infractorul trebuie să justifice că avea dreptul să săvârşească fapta pe care legea penală o prevede ca infracţiune. Victima nu este ţinută să dovedească faptul că ar fi proprietar sau că ar poseda legitim ori că ar avea alte drepturi asupra bunului care i-a fost sustras, însuşit sau distrus prin săvârşirea infrac- ţiunii.

Legea penală a considerat că, pentru a apăra patrimoniul şi drepturile legate de acesta, este necesar în primul rând să fie apărate situaţiile de fapt existente, să se asigure menţinerea acestora în starea în care se aflau până la intervenţia ilicită a făptuitorului, deoarece orice modificare a lor prin fapte ilicite duce la o imposibilă sau dificilă ocrotire reală a entităţilor patrimoniale care fac obiectul drepturilor subiective. Atâta vreme cât un bun îşi păstrează situaţia de fapt, stabilită şi cunoscută de cei interesaţi, cei care ar pretinde că au vreun drept asupra acelui bun şi-l vor putea valorifica în mod real, dar dacă bunul şi-a pierdut situaţia de fapt (a fost sustras, însuşit, distrus, ascuns), orice valorificare a dreptului devine nerealizabilă. Aşadar, schimbarea pe căi ilicite a situaţiei entită- ţilor patrimoniale constituie specificul infracţiunilor contra patrimoniului.

Noul Cod de procedura civila modifica radical conceptia de ansamblu asupra materiei, iar modul in care factorii de decizie si profesionistii din sistemul judiciar vor reusi sa valorizeze principiile si sa puna in aplicare noile reguli procedurale este definitoriu pentru reforma intregului sistem.

Pentru toti cei interesati sa inteleaga schimbarile aplicabile de la 1 februarie 2013, Editura Hamangiu pregateste un comentariu al noului Cod de procedura civila, realizat de un colectiv valoros de practicieni ai dreptului, sub coordonarea renumitului profesor universitar Gabriel Boroi.

Fiecare articol al codului este analizat si explicat, prin raportare la reglementarea anterioara, cu accent deosebit pe elementele de noutate si pe consecintele pe care noile reglementari le vor produce in practica.

Primul volum al Noului Cod civil este consacrat Art. 1-952 - Despre legea civila, Persoanele, Familia, Bunurile, este realizat pe baza analizelor si solutiilor dezvoltate in timp de doctrina si jurisprudenta, dar sunt aduse si noi comentarii conforme noilor reglementari. 

Aceasta lucrare reprezinta un ghid indispensabil pentru juristi, avocati, studenti etc.; este elaborata intr-un mod sintetic si explicit, comentariile fiind realizate de o echipa de oameni profesionisti: judecatori, avocati, procurori si notari publici, cadre universitare etc.

EXTRAS:

11. Ordinul ministrului justiţiei nr. 359/C/2013

pentru aprobarea formularelor utilizate în procedura cu privire la cererile de valoare redusă prevăzută de art. 1.025­1.032 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

publicat în M. Of. nr. 69 din 1 februarie 2013

Art. 1. Se aprobă formularul de cerere, formularul pentru completarea sau/şi rectificarea formularului de cerere şi formularul de răspuns, utiliza­ te în procedura cu privire la cererile de valoare redusă reglementată de art. 1.025­1.032 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu completările ulterioare, prevăzute în anexele nr. 1­3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Par­ tea I, şi intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010, repu­ blicată, cu completările ulterioare.

Anexa nr. 1 (...)

VEZI MAI JOS, EXTRAS!

Cele doua titluri – Codul penal si Codul de procedura penala –, actualizate la 14 februarie 2013, sunt reunite intr-o singura carte si, alaturi de Legea privind executarea pedepselor nr. 275/2006, ofera o baza teoretica de studiu, reprezentand un instrument facil si util atat practicienilor, cat si studentilor, avand inserate recursurile in interesul legii in materie si decizii ale Curtii Constitutionale, precum si trimiteri la legislatia speciala.

DVD-ul Noului Cod de Procedură Civilă adnotat de avocați și judecători (NCPC) prezinta si faciliteaza urmatoarele aspecte:

- acces la un meniu care îți permite navigarea rapidă către orice articol din cele peste 1000 ale Noului Cod de Procedură Civilă;

- citirea adnotărilor realizate cu culoare albastră direct în text, sub articolul relevant; ai acces la un test grilă care îți fixează cunoștințele și modul de găsire a informației în text;

- acces la submeniul “Sancțiuni procesuale” care îți indică pe zone de interes toate sancțiunile procesuale;

- vei putea da copy/paste direct din DVD atât pentru articole, cât și pentru adnotări, fără să ți se ceară drept de copyright sau indicarea sursei;

- vei putea lucra în paralel cu cărți sau cu documente juridice fără nici o problemă;

- poți deveni colaborator al edițiilor următoare, dacă ești jurist interesat de Noul Cod de Procedură Civilă și dacă ești gata să adnotezi cel puțin 10 articole;

- poți deveni colaborator al cărții omonime Noul Cod de Procedură Civilă adnotat de avocați, judecători și alți juriști.

EXTRAS:

Capitolul III. Pedepsele principale aplicabile persoanei fizice

Secţiunea 0. Regimul de executare a pedepselor principale privative de libertate

Art. 53 [3] . Reguli generale ale executării pedepselor principale privative de libertate.

(1) Executarea pedepselor principale privative de libertate se bazează pe sistemul progresiv. Condamnaţii au posibilitatea să treacă dintr un regim de executare în altul în condiţiile prevăzute de legea privind executarea pedepselor.

(2) Pedepsele privative de libertate se execută în unul din următoarele regimuri:

a) regimul de maximă siguranţă;

b) regimul închis;

c) regimul semideschis;

d) regimul deschis.

(3) Regimul executării pedepselor privative de libertate se bazează pe posibilitatea condamnaţilor de a presta, cu acordul lor, o muncă utilă, dacă sunt apţi pentru muncă, pe educarea condamnaţilor, pe respectarea de către aceştia a ordinii interioare a locurilor de deţinere, precum şi pe stimularea şi recompensarea celor stăruitori în muncă, disciplinaţi, şi care dau dovezi temeinice de îndreptare.

(4) După împlinirea vârstei de 60 de ani pentru bărbaţi şi 55 de ani pentru femei, condamnaţii pot presta o muncă numai la cererea acestora, dacă sunt apţi pentru muncă.

(5) Toate mijloacele folosite în cadrul regimului executării pedepselor privative de libertate trebuie să contribuie la reintegrarea în societate a celor condamnaţi şi la prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de către aceştia

Aceasta lucrare - Codul penal si Codul de procedura penala, cuprinde ultimele modificari si completari aduse acestuia din urma prin Legea nr. 2/2013 privind degrevarea instantelor judecatoresti. Pe langa deciziile Curtii Constitutionale de admitere a exceptiilor de neconstitutionalitate, sunt reproduse, in extras, deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate in recursuri in interesul legii, precum si hotarari recente ale Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie.

Cartea este completata cu note in care sunt redate textele conexe din Constitutie, din Conventia europeana a drepturilor omului si din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum si cu trimiteri la legile speciale ce contin dispozitii penale sau de procedura penala.

Cele doua coduri sunt insotite si de cate un index alfabetic detaliat.

EXTRAS:

Capitolul I. Dispoziţii generale

Art. 1. Domeniul de aplicare.

(1) Prezenta lege se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile, constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr­un contract încheiat între profesionişti sau între aceştia şi o autoritate contractantă, contractul având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile.

(2) Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentei legi:

a) creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insol­ venţă şi creanţele ce fac obiectul unui mandat ad­hoc, concordat preventiv ori al unei înţelegeri încheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societăţi;

b) contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

(...)