Cosul de cumparaturi este gol.
Repararea prejudiciului in contenciosul european al drepturilor omului | Carte de: Corina-Ruxandra Popescu
Code: 978-606-678-588-4
Descriere
EXTRAS:
(...)
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Curtea”) este organismul jurisdicţional internaţional înfiinţat pentru a asigura respectarea angajamentelor care decurg pentru Înaltele Părţi contractante din Convenţie şi din Protocoalele sale. Pentru prima dată în istoria instituţiilor jurisdicţionale internaţionale, Curtea a dobândit competenţă de jurisdicţie unică, obligatorie şi permanentă nu numai cu privire la plângerile inter-statale, ci şi pentru sesizările persoanelor private – persoane fizice, organizaţii neguvernamentale sau grupuri de particulari.
(...)
- Producator: Editura Hamangiu
Cuprins
Introducere generală
Partea I. Obligaţiile esenţiale în sistemul Convenţiei
Capitolul I. Obligaţia de a respecta drepturile omului
Secţiunea 1. Natura art. 1 din Convenţie
§1. Consideraţii generale privind natura art. 1 din Convenţie
§2. Natura art. 1 din Convenţie, în calitatea acesteia de tratat internaţional multilateral
§3. Natura art. 1 din Convenţie, în calitatea acesteia de instrument privind drepturile omului
§4. Concluzii generale privind natura art. 1 din Convenţie
Secţiunea a 2-a. Efectele art. 1 din Convenţie
§1. Consideraţii generale privind efectele art. 1 din Convenţie
§2. Articolul 1 din Convenţie şi plângerile interstatale
§3. Articolul 1 din Convenţie şi procedura cauzelor pilot
§4. Concluzii generale privind efectele art. 1 din Convenţie
Capitolul al II-lea. Obligaţia de a executa hotărârile Curţii
Secţiunea 1. Natura art. 46 §1 şi §2 din Convenţie
§1. Consideraţii generale privind natura art. 46 §1 şi §2 din Convenţie
§2. Natura art. 46 §1 şi §2 din Convenţie, în calitatea acesteia de tratat internaţional
§3. Natura art. 46 §1 şi §2 din Convenţie, în calitatea acesteia de instrument privind drepturile omului
§4. Concluzii generale privind natura art. 46 §1 şi §2 din Convenţie
Secţiunea a 2-a. Efectele art. 46 §1 şi §2 din Convenţie
§1. Consideraţii generale privind efectele art. 46 §1 şi §2 din Convenţie
§2. Creditorii obligaţiei de conformare faţă de hotărârile Curţii
§3. Debitorii obligaţiei de conformare faţă de hotărârile Curţii
§4. Concluzii generale privind efectele art. 46 §1 şi §2 din Convenţie
Secţiunea a 3-a. Conţinutul obligaţiei prevăzute de art. 46 §1 şi §2 din Convenţie
§1. Consideraţii generale privind conţinutul obligaţiei prevăzute de art. 46 §1 şi §2 din Convenţie
§2. Obligaţia Statului pârât de a adopta măsuri individuale
§3. Obligaţia Statului pârât de a adopta măsuri generale
§4. Concluzii generale privind conţinutul obligaţiei prevăzute de art. 46 §1 şi §2 din Convenţie
Capitolul al III-lea. Obligaţia de reparare a prejudiciului
Secţiunea 1. Natura art. 41 din Convenţie
§1. Consideraţii generale privind natura art. 41 din Convenţie
§2. Natura art. 41 din Convenţie, în calitatea acesteia de tratat internaţional multilateral
2.1. Competenţa principală a Curţii de a constata încălcarea Convenţiei
2.2. Competenţa subsidiară a Curţii de a acorda satisfacţia echitabilă
§3. Natura art. 41 din Convenţie, în calitatea acesteia de instrument privind drepturile omului
Secţiunea a 2-a. Efectele art. 41 din Convenţie
§1. Consideraţii generale privind efectele art. 41 din Convenţie .
§2. Aspectul pozitiv al efectelor art. 41 din Convenţie
§3. Aspectul negativ al efectelor art. 41 din Convenţie
§4. Concluzii generale privind efectele art. 41 din Convenţie
Secţiunea a 3-a. Părţile art. 41 din Convenţie
§1. Consideraţii generale privind părţile art. 41 din Convenţie
§2. Creditorul obligaţiei de plată a satisfacţiei echitabile
§3. Debitorul obligaţiei de plată a satisfacţiei echitabile
Concluzii generale privind obligaţiile esenţiale în sistemul Convenţiei
Partea a II-a. Subiectele în sistemul Convenţiei
Capitolul I. Subiectele active ale angajării răspunderii Statului pârât
Secţiunea 1. Consideraţii generale privind subiectele active
Secţiunea a 2-a. Plângerile interstatale (art. 33 din Convenţie)
Secţiunea a 3-a. Plângerile individuale (art. 34 din Convenţie)
§1. Persoanele fizice
§2. Organizaţiile neguvernamentale
§3. Grupurile de particulari
Secţiunea a 4-a. Comitetul Miniştrilor (art. 46 §4 din Convenţie)
Secţiunea a 5-a. Concluzii generale privind subiectele active
Capitolul al II-lea. Subiectele pasive ale angajării răspunderii Statului pârât
Secţiunea 1. Consideraţii generale privind subiectele pasive
Secţiunea a 2-a. Competenţa teritorială a Statului pârât
Secţiunea a 3-a. Competenţa extrateritorială a Statului pârât
§1 Exercitarea funcţiilor diplomatice şi consulare
§2. Relaţiile paşnice sau militare interstatale
2.1. Acordul prin tratatele bilaterale
2.2. „Acordul” în urma operaţiunilor militare
Secţiunea a 4-a. Concluzii generale privind subiectele pasive
Capitolul al III-lea. Alte subiecte ale angajării răspunderii Statului pârât
Secţiunea 1. Terţii intervenienţi
§1. Intervenţia conform art. 36 §1 din Convenţie
§2. Intervenţia conform art. 36 §2 din Convenţie
2.1. Statele membre care nu sunt părţi în cauză
2.2. Persoanele interesate, altele decât reclamantul
2.2.1. Statele care nu sunt părţi la Convenţie
2.2.2. Persoanele implicate în procedura internă
2.2.3. Amici curiae stricto sensu
Secţiunea a 2-a. Comisarul pentru Drepturile Omului .
Secţiunea a 3-a. Uniunea Europeană
§1. Aspecte legislative privind aderarea Uniunii la Convenţie
§2. Aspecte juridice şi tehnice ale aderării Uniunii la Convenţie
2.1. Terminologia Convenţiei
2.2. Aderarea la Protocoale
2.3. Mecanismul co-pârâtului
2.4. Articolul 35 şi art. 55 din Convenţie
2.5. Participarea la organele de control
2.6. Subsidiaritatea controlului
Concluzii generale privind subiectele răspunderii Statului pârât
Partea a III-a. Repararea prejudiciului individual
Capitolul I. Principiile reparării prejudiciului individual
Secţiunea 1. Consideraţii generale
Secţiunea a 2-a. Principiul restitutio in integrum.
Secţiunea a 3-a. Principiul caracterului subsidiar
§1. Inexistenţa obligaţiei de epuizare a căilor interne
§2. Regula renunţării la principiul hotărârii separate
§3. Posibilitatea şi imposibilitatea unei reparări integrale
Secţiunea a 4-a. Principiul caracterului discreţionar
Secţiunea a 5-a. Principiul caracterului echitabil
§1. Satisfacţia pentru prejudiciul material
§2. Satisfacţia pentru prejudiciul moral
Secţiunea a 6-a. Concluzii generale
Capitolul al II-lea. Condiţiile reparării prejudiciului individual
Secţiunea 1. Condiţiile restitutio in integrum
§1. Constatarea unei violări
§2. Condiţia existenţei unei victime
2.1. Incompatibilitatea plângerii individuale
2.2. Caracterul vădit neîntemeiat al plângerii individuale
2.3. Caracterul abuziv al plângerii individuale
2.4. Concluzii privind calitatea de victimă
§3. Posibilitatea de restitutio in integrum
§4. Identificarea măsurii celei mai potrivite
Secţiunea a 2-a. Condiţiile pentru satisfacţia echitabilă
§1. Condiţia constatării unei violări
§2. Condiţia existenţei unui prejudiciu
2.1. Noţiunea de parte vătămată
2.2. Noţiunea de prejudiciu important
§3. Condiţia formulării cererii
Capitolul al III-lea. Modalităţi de reparare prin restitutio in integrum
Secţiunea 1. Consideraţii generale privind repararea prin restitutio in integrum
Secţiunea a 2-a. Cazul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie
§1. Ipoteza deposedării ilicite
1.1. Constatarea imposibilităţii restitutio in integrum
1.2. Nepronunţarea asupra posibilităţii restituirii
§2. Ipoteza deposedării licite
§3. Exproprierea indirectă
Secţiunea a 3-a. Cazul art. 5 din Convenţie
Secţiunea a 4-a. Cazul art. 6 din Convenţie
§1. Contenciosul în injoncţiune
§2. Contenciosul în anulare
2.1. Jurisprudenţa Curţii
2.2. Dispoziţiile soft-law
2.3. Procedura de revizuire
Secţiunea a 5-a. Alte cazuri de restitutio in integrum
Secţiunea a 6-a. Injoncţiunea implicită
Secţiunea a 7-a. Refuzul de injoncţiune .
Secţiunea a 8-a. Concluzii generale privind repararea prin restitutio in integrum
Capitolul al IV-lea. Modalităţi de reparare prin satisfacţia echitabilă
Secţiunea 1. Consideraţii generale privind repararea prin satisfacţie
Secţiunea a 2-a. Indemnizaţia pecuniară
§1. Repararea prejudiciului material
1.1. Prejudiciul efectiv
1.2. Beneficiul nerealizat
1.2.1. Jurisprudenţa Curţii
1.2.2. Consideraţii teoretice
1.3. Pierderea unei şanse
§2. Repararea prejudiciului moral
2.1. Prejudiciul persoanelor fizice
2.1.1. Constatarea existenţei prejudiciului
2.1.2. Cuantumul indemnizaţiei
2.2. Prejudiciul persoanelor juridice
Secţiunea a 3-a. Constatarea violării
§1. Jurisprudenţa Curţii .
§2. Consideraţii teoretice
Secţiunea a 4-a. Concluzii generale privind repararea prin satisfacţie
Capitolul al V-lea. Restituirea cheltuielilor de judecată
Secţiunea 1. Consideraţii generale privind cheltuielile de judecată
Secţiunea a 2-a. Limitele subiective şi obiective ale restituirii cheltuielilor de judecată
§1. Inexistenţa dreptului Statelor la restituirea cheltuielilor de judecată
§2. Asistenţa judiciară acordată de Curte reclamantului
Secţiunea a 3-a. Condiţiile restituirii cheltuielilor de judecată
§1. Cererea specifică de restituire a cheltuielilor de judecată
§2. Existenţa reală a cheltuielilor de judecată solicitate
§3. Legătura de cauzalitate cu violările constatate
§4. Caracterul rezonabil al cuantumului cheltuielilor de judecată
Secţiunea a 4-a. Concluzii generale privind cheltuielile de judecată
Capitolul al VI-lea. Alte probleme privind repararea prejudiciului
Secţiunea 1. Moneda de plată a sumelor acordate
Secţiunea a 2-a. Termenul de plată a sumelor acordate
Secţiunea a 3-a. Dobânzile aferente sumelor acordate
§1. Daunele cominatorii
§2. Daunele remuneratorii
§3. Daunele punitive
Secţiunea a 4-a. Sesizabilitatea sumelor acordate
§1. Jurisprudenţa Curţii
§2. Practica Comitetului Miniştrilor
Concluzii privind modalităţile de reparare a prejudiciului individual .
Capitolul al VII-lea. Proceduri speciale de reparare a prejudiciului individual
Secţiunea 1. Consideraţii generale privind procedurile speciale
Secţiunea a 2-a. Prevenirea producerii sau agravării prejudiciului individual prin măsuri provizorii
§1. Consacrarea competenţei de a dispune măsuri provizorii
§2. Condiţiile necesare pentru dispunerea măsurilor provizorii
2.1. Sfera subiectelor active şi pasive
2.2. Condiţii de admisibilitate, natură şi scop
2.2.1. Condiţia urgenţei
2.2.2. Existenţa prejudiciului
2.2.3. Aparenţa violării
§3. Forţa obligatorie a măsurilor dispuse
3.1. Jurisprudenţa Curţii
3.1.1. Jurisprudenţa iniţială
3.1.2. Revirimentul jurisprudenţial
3.2. Consideraţii teoretice
3.3. Propuneri evolutive
Secţiunea a 3-a. Repararea prejudiciului individual prin regulamentul amiabil
§1. Consideraţii generale privind regulamentul amiabil
§2. Natura juridică a regulamentului amiabil
2.1. Caracteristicile procedurale
2.2. Caracteristicile substanţiale
§3. Radierea cauzei în urma verificării regulamentului amiabil
§4. Închiderea dosarului în urma executării regulamentului amiabil
Secţiunea a 4-a. Concluzii generale privind procedurile speciale
Partea a IV-a. Repararea prejudiciului colectiv
Capitolul I. Principiul reparării prejudiciului colectiv
Secţiunea 1. Principiul libertăţii de alegere a modalităţilor de reparare
Secţiunea a 2-a. Excepţii intrinseci de la principiul libertăţii de alegere
Secţiunea a 3-a. Excepţii extrinseci de la principiul libertăţii de alegere
Secţiunea a 4-a. Concluzii privind principiul reparării prejudiciului colectiv
Capitolul al II-lea. Condiţiile reparării prejudiciului colectiv
Secţiunea 1. Consideraţii privind condiţiile reparării prejudiciului colectiv
Secţiunea a 2-a. Condiţia existenţei unei violări
§1. Obligaţia de respectare a drepturilor omului
§2. Obligaţia de respectare a celorlalte obligaţii
2.1. Obligaţia de a se conforma hotărârilor Curţii
2.2. Obligaţiile reciproce asumate de Statele părţi
Secţiunea a 3-a. Condiţia existenţei unui prejudiciu
Secţiunea a 4-a. Condiţia legăturii de cauzalitate
Secţiunea a 5-a. Condiţia formulării cererii
Secţiunea a 6-a. Concluzii privind condiţiile reparării prejudiciului colectiv
Capitolul al III-lea. Repararea prejudiciului colectiv în (cvasi) cauzele pilot
Secţiunea 1. Geneza procedurii şi hotărârilor pilot
Secţiunea a 2-a. Procedura cauzelor (cvasi) pilot
Secţiunea a 3-a. Constatarea unei probleme structurale
Secţiunea a 4-a. Repararea prin restitutio in integrum
§1. Reclamantul în cauza pilot
§2. Persoanele aflate în situaţii similare
§3. Categoria „terţelor victime”
Secţiunea a 5-a. Repararea prin satisfacţia echitabilă .
Secţiunea a 6-a. Jurisprudenţa privind cauzele similare
Secţiunea a 7-a. Concluzii privind (cvasi) cauzele pilot
Capitolul al IV-lea. Repararea prejudiciului colectiv în cauzele interstatale
Secţiunea 1. Jurisprudenţa privind repararea prejudiciului în cazul plângerilor interstatale
Secţiunea a 2-a. Consideraţii teoretice privind repararea prejudiciului în cazul plângerilor interstatale
§1. Repararea prejudiciului în cazul violării obligaţiei de respectare a drepturilor omului
§2. Repararea prejudiciului în cazul violării obligaţiei de a se conforma hotărârilor Curţii
§3. Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea celorlalte clauze ale Convenţiei
Secţiunea a 3-a. Concluzii privind repararea prejudiciului în plângerile interstatale
Concluzii finale
Bibliografie
Hotărâri, decizii şi rezoluţii citate
Index
| ISBN: | 978-606-678-588-4 |
|---|---|
| Titlul cartii: | Repararea prejudiciului in contenciosul european al drepturilor omului |
| Autor (i):: | Corina-Ruxandra Popescu |
| Publicat de: | Editura Hamangiu |
| Data aparitiei: | 24 Mai 2013 |
| Formatul: | Carte in format tiparit |
| Numar de pagini: | 480 |
|
Libertatea de circulatie a persoanelor | Carte de: Dan Nita, Eduard Dragomir - Editura Nomina Lex
Libertatea de circulaţie implică înlăturarea oricărei discriminări bazate pe naţionalitate între lucrătorii statelor membre în ceea ce priveşte remunerarea, angajarea şi alte condiţii de muncă şi de angajare. Sub rezerva limitărilor justificate de ordinea publică, securitatea publică şi sănătatea publică, aceasta implică dreptul lucrătorilor:
a) de a accepta oferte efective de muncă;
b) de a se deplasa liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
c) de a se afla într-unul din statele membre, în scopul exercitării unei activităţi conforme cu dispoziţiile legislative, de reglementare şi administrative care guvernează angajarea lucrătorilor naţionali;
d) de a rămâne pe teritoriul unui stat membru, după ce a fost angajat în acel stat, în condiţiile care se stabilesc de Comisie, prin măsuri de aplicare.
Beneficiul dreptului la liberă circulaţie este subordonat posesiei naţionalităţii unuia dintre statele membre, dar, în absenţa definiţiei comunitare a naţionalităţii, fiecare stat membru determină suveran condiţiile în care ele acordă naţionalitatea, inclusiv dubla naţionalitate.
Price:
33.00 Lei
|
|
Cetatenia Europeana | Autori: Eduard Dragomir, Dan Nita
Aşa cum se va putea conchide din întregul parcurs al lucrării de faţă, în primul rând conceptul general de „cetăţenie” are o latură politică prin faptul că modalităţile de stabilire şi cadrul legal de instituire nu reprezintă altceva decât expresia voinţei suverane a unui popor.
O altă latură a cetăţeniei este cea civilă, care se referă, spre exemplu, la drepturile privind libertatea individuală.
În fine, cea de-a treia latură a cetăţeniei este cea socială, care include, spre exemplu, drepturile cetăţenilor la un standard decent de viaţă, dreptul la sănătate, dreptul al educaţie, dreptul la locuinţă etc.
Tot ceea ce am amintit în rândurile precedente este valabil şi pentru cetăţenia europeană, care reprezintă ansamblul drepturilor şi libertăţilor pe care Uniunea Europeană le acordă cetăţenilor celor 27 de state membre.
Price:
29.00 Lei
|
|
Curtea Europeana a Drepturilor Omului | Carte de: Eduard Dragomir, Dan Nita
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost creată pentru a se ocupa cu un domeniu, cel al drepturilor omului, care se află în directă legătură cu viaţa de zi cu zi a omului.
Price:
27.00 Lei
|
|
B. A. Grigoriu, Tudorel Stefan: Tratatele Uniunii Europene | Actualizare: 17 septembrie 2013EXTRAS: (...) Articolul 6 (ex-articolul 6 TUE) (1) Uniunea recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeaşi valoare juridică cu cea a tratatelor. Dispoziţiile cuprinse în cartă nu extind în niciun fel competenţele Uniunii astfel cum sunt definite în tratate. Drepturile, libertăţile şi principiile prevăzute în cartă se interpretează în conformitate cu dispoziţiile generale din titlul VII al Cartei privind interpretarea şi punerea sa în aplicare şi cu luarea în considerare în mod corespunzător a explicaţiilor menţionate în Cartă, care prevăd izvoarele acestor dispoziţii. (2) Uniunea aderă la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Competenţele Uniunii, astfel cum sunt definite în tratate, nu sunt modificate de această aderare. (3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi astfel cum rezultă din tradiţiile constituţionale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii. (...)
Price:
22.00 Lei
|
