Cosul de cumparaturi este gol.
Transplant constitutional si constitutionalism in Romania moderna 1802-1866
Code: 978-606-678-239-5
|
Rating:
Descriere
"Fundamentând concepţia potrivit căreia transformarea instituţiilor ţării după model occidental trebuia să joace un rol esenţial în progresul economic şi social, liberalismul juridic a creat România Mare, a organizat spaţiul românesc din punct de vedere juridic şi instituţional, compatibil cu cel european. Iar dacă este indubitabil faptul că modernizarea societăţii româneşti a fost sensibil influenţată de formele juridice şi instituţionale europene, nu trebuie ignorat fondul local, specific românesc, care a conferit un conţinut propriu modelului ales. Din această influenţă şi interferare reciprocă şi permanentă, care a dat naştere unor forme de „aculturaţie” juridică ce şi-au pus amprenta pe unele instituţii politico-juridice, a rezultat fondul original şi specific românesc ce a caracterizat infrastructura juridică şi instituţională a României moderne, care poate fi regăsită în forma şi conţinutul Constituţiei de la 1866."
A. Banciu, Istoria vieţii constituţionale din România (1866-1991),
Casa de Editură şi presă Şansa SRL, Bucureşti, 1996, p. 42.
- Producator: Editura Hamangiu
Cuprins
Capitolul I. Introducere
Secţiunea 1. De ce transplantul constituţional?
Secţiunea a 2-a. Consideraţii metodologice
§1. Obiectul cercetării
§2. Metodologia cercetării
Capitolul al II-lea. Introducere în teoria transplantului juridic
Secţiunea 1. Drept comparat şi transplant juridic
Secţiunea a 2-a. E posibil să importăm? Posibilitatea transplantului juridic
Secţiunea a 3-a. Fenomenologia transplantului juridic
§1. Cine importă? Actorii importului juridic
§2. De ce importăm? Cauzele importului juridic
2.1. Cauzele subiective ale importului juridic
2.2. Cauzele obiective ale importului juridic
Secţiunea a 4-a. Ce importăm şi în ce cantitate? Obiectul importului juridic
Secţiunea a 5-a. De unde importăm? Modelele importului juridic
Secţiunea a 6-a. Prin ce tehnici importăm? Mecanismele importului juridic
Secţiunea a 7-a. Cum importăm? Modalităţile transplantului juridic
Secţiunea a 8-a. În ce scop importăm? Finalităţile transplantului juridic
Secţiunea a 9-a. Care sunt consecinţele? Efectele importului juridic
Secţiunea a 10-a. Cum ar trebui să importăm? Transplantul juridic de succes
§1. Transplantul juridic între succes şi insucces
§2. Modele ale transplantului juridic de succes
Secţiunea a 11-a. Precizări metodologice
Capitolul al III-lea. Avatarurile constituţionalismului contemporan şi teoria transplantului constituţional de succes
Secţiunea 1. Constituţionalismul contemporan între cultură constituţională şi transplant constituţional
§1. Constituţionalism şi cultură constituţională
§2. Constituţionalism şi transplant constituţional
Secţiunea a 2-a. Constituţionalism şi inginerie culturală
Secţiunea a 3-a. Constituţionalism şi incoerenţă constituţională
Secţiunea a 4-a. Concluzii
Capitolul al IV-lea. Constituţionalism şi modele constituţionale în Europa secolului al XIX-lea
Secţiunea 1. Constituţionalismul modern liberal
§1. Drepturile şi libertăţile omului
§2. Suveranitatea naţională
§3. Guvernământul reprezentativ şi democraţia
§4. Limitarea puterii statale şi separaţia puterilor în stat
4.1. Teoria „clasică” a separaţiei puterilor în stat
4.1.1. Eroarea lui Montesquieu
4.1.2. Excepţii şi corecţii
4.1.3. Separaţia strictă a puterilor şi mecanismele de checks and balances
4.1.4. Colaborarea puterilor în stat
4.1.5. A treia putere în stat?
4.2. Re-lectura textului lui Montesquieu
4.2.1. Perspectiva „revoluţionară” a lui Eisenmann
4.2.2. Michel Troper
4.3. Separaţia puterilor în stat în literatura angloamericană
4.3.1. Cu sau fără Montesquieu?
4.3.2. M.C.J. Vile
4.4. Concluzii
4.5. Impactul asupra problematicii transplantului constituţional românesc
§5. Constituţionalism şi constituţie
5.1. Constituţie normă, constituţie limită, constituţie ordine
5.2. Supremaţia constituţiei
§6. Supremaţia legii sau statul de drept
Secţiunea a 2-a. Modelul constituţionalismului modern francez
Secţiunea a 3-a. Modelele constituţionale europene
§1. Modelul constituţional francez
§2. Modelul constituţional belgian
§3. Modelul constituţional englez
Secţiunea a 4-a. Elita politică românească între constituţionalismul naţional(ist) şi constituţionalismul universal
§1. Constituţionalism raţional şi constituţionalism organic
§2. Constituţionalism liberal şi constituţionalism naţional(ist)
Capitolul al V-lea. Premisele ideologice ale Revoluţiei de la 1848 şi influenţele constituţionalismului vest-european
Secţiunea 1. Proiecte de reformă în perioada preregulamentară (1802-1830)
§1. Suveranitatea naţională şi guvernământul reprezentativ
§2. Monarhia
§3. Separaţia puterilor în stat
§4. Drepturile şi libertăţile omului
§5. Constituţia normă
Secţiunea a 2-a. Constituţia Cărvunarilor (1822)
§1. Drepturile şi libertăţile omului
§2. Guvernământul reprezentativ
§3. Separaţia puterilor în stat
§4. Un constituţionalism liberal românesc incipient?
Secţiunea a 3-a. Regulamentele Organice (1831-1832)
§1. Transplant constituţional voluntar sau imperialism juridic?
§2. Influenţele constituţionalismului francez: 1791 şi/sau 1814?!
§3. Monarhia constituţionalizată v. Monarhia constituţională?
§4. Guvernământul reprezentativ
§5. Drepturile şi libertăţile omului
§6. Separaţia puterilor în stat
6.1. Separaţia puterilor în stat în literatura istorico-juridică
6.2. Monarhia constituţională sau (auto)limitată
§7. Liberalismul Regulamentelor Organice
§8. Regulamentele Organice între iritare (culturală) şi adaptare
Secţiunea a 4-a. Proiectul de constituţie al lui Ion Câmpineanu (1838
Secţiunea a 5-a. Proiectul de constituţie al lui Leonte Radu (1839)
Secţiunea a 6-a. Concluzii
Capitolul al VI-lea. Revoluţia de la 1848 şi incertitudinile instituţionale ale constituţionalismului românesc
Secţiunea 1. Proiectele de reformă şi proclamaţiile Revoluţiei de la 1848 în Ţara Românească şi Moldova
§1. Drepturile şi libertăţile omului
§2. Suveranitatea naţională şi guvernământul reprezentativ
§3. Separaţia puterilor în stat
Secţiunea a 2-a. Proclamaţia de la Islaz (9/21 iunie 1848)
§1. Ce există
§2. Ce au văzut alţii
§3. Ce am văzut noi
§4. Ce rezultă?
Secţiunea a 3-a. Proiectul de constituţie al lui Kogălniceanu din august 1848
§1. Proiectul de constituţie de la 1848 al lui Mihail Kogălniceanu în perspectiva istoriografiei dreptului public românesc
1.1. Izvoarele interne şi externe ale proiectului de constituţie
1.2. Analiza critică a perspectivei istoriografiei româneşti
§2. Constituţia celei de-a doua Republici franceze (1848)
§3. Un exerciţiu nereuşit de import constituţional
3.1. Puterea executivă
3.2. Puterea legislativă
3.3. Puterea judecătorească
3.4. Separaţia puterilor în stat şi regimul politic
§4. Un model de incoerenţă constituţională
Secţiunea a 4-a. Concluzii
Capitolul al VII-lea. Convenţia de la Paris din 1858
Secţiunea 1. Dezbaterile Adunărilor ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească (1857)
§1. Monarhia constituţională parlamentară_
§2. Suveranitatea naţională şi guvernământul reprezentativ
§3. Drepturile şi libertăţile omului
§4. Separaţia puterilor în stat
§5. Constituţia autonomie
§6. Importul constituţional raţional
§7. Concluzii
Secţiunea a 2-a. Convenţia de la Paris (1858)
§1. Influenţele externe
§2. Convenţia de la Paris, Constituţia franceză de la 1852 şi Constituţia belgiană de la 1831 – scurtă comparare instituţional-principială
2.1. Principiile de organizare constituţională şi instituţii comune Convenţiei de la Paris şi Constituţiei franceze de la 1852
2.2. Diferenţe între Convenţia de la Paris şi Constituţia franceză de la 1852
2.3. Diferenţele esenţiale între Convenţia de la Paris şi Constituţia belgiană din 1831
2.4. Principii şi instituţii care apropie Convenţia de la Paris de Constituţia belgiană din 1831
2.5. Proiectul de constituţie al lordului Bulwer
§3. Constituţia franceză de la 1852
§4. Efectele instituţionale ale transplantului constituţional
§5. Imperialism constituţional şi cultură constituţională
Capitolul al VIII-lea. Proiectul de constituţie al Comisiei centrale de la Focşani (1859)
Secţiunea 1. Mărirea şi decăderea modelului constituţional belgian
Secţiunea a 2-a. Separaţia puterilor în stat
Secţiunea a 3-a. Concluzii
Capitolul al IX-lea. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864)
Secţiunea 1. Import constituţional şi parlamentarism
Secţiunea a 2-a. Importul constituţional şi valenţele cezarismului românesc
Secţiunea a 3-a. Concluzii
Capitolul al X-lea. Constituţia de la 1866
Secţiunea 1. Constituţionalism şi transplant constituţional la 1866
§1. Import constituţional direct sau indirect?
§2. Parlamentarism dualist versus parlamentarism monist_
Secţiunea a 2-a. Regimul parlamentar românesc între transplant constituţional şi eşec constituţional
§1. „Monarhia administrativă” şi „realismul” constituţional românesc
§2. Coordonatele regimului politic în Constituţia de la 1866
2.1. Parametrii instituţionali ai regimului parlamentar dualist în secolul al XIX-lea
2.2. Parametrii funcţionali ai regimului parlamentar dualist în secolul al XIX-lea
§3. Gândirea politico-juridică a regelui Carol I şi inflexiunile autoritarismului monarhic
3.1. Constituţia de la 1866
3.2. Rolul constituţional şi politic al domnului sau regelui în buna funcţionare a mecanismelor statului
3.3. Rotativa guvernamentală şi rolul partidelor politice
3.4. Alegerile parlamentare
3.5. Regimul parlamentar
3.6. Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti
3.7. Democraţia
§4. Regimul guvernamental
§5. Concluzii
Capitolul al XI-lea. Constituţionalism şi cultură constituţională în România secolului al XIX-lea
Secţiunea 1. Constituţionalism şi cultură constituţională
Secţiunea 2. Particularităţile culturii constituţionale româneşti
§1. Impulsurile modernizării constituţionale: (i)logica urgenţei
1.1. Urgenţa legitimării europene: metamorfoza instituţională condiţionată
1.2. Urgenţa legitimării internaţionale a statului naţiune: suveranitatea internă şi politica „faptului împlinit”
§2. Actorii transplantului constituţional
2.1. Rolul elitei politico-juridice_
2.2. Impactul culturii juridice sau constituţionale franco-belgiene
2.3. Paradoxul transplantului constituţional românesc
§3. Avatarurile transplantului constituţional iraţional
§4. Transplant constituţional şi tradiţie constituţională
§5. Epistemologia modernizării constituţionale: teoria „formelor fără fond”
Secţiunea a 3-a. Eşecul transplantului constituţional?!
Capitolul al XII-lea. Concluzii
Secţiunea 1. În ceea ce priveşte transplantul constituţional
Secţiunea a 2-a. În ceea ce priveşte cultura constituţională românească
Bibliografie
Index
| ISBN: | 978-606-678-239-5 |
|---|---|
| Titlul cartii: | Transplant constitutional si constitutionalism in Romania moderna 1802-1866 |
| Autor (i):: | Manuel Gutan |
| Publicat de: | Editura Hamangiu |
| Data aparitiei: | 3 Septembrie 2013 |
| Formatul: | Carte in format tiparit |
| Numar de pagini: | 480 |
by , 25 Sep 2013
Analiza evolutiilor ideologice, institutionale si politice este relevanta pentru o abordare contextualizata a constitutionalismului romanesc in secolul al XIX-lea, dar este departe de a contura intreaga complexitate a traditiei constitutionale romanesti. Pentru o mai buna intelegere, este necesar un demers explicativ care sa ia in considerare relatiile intime intre ideile constitutionale, institutiile si practicile constitutionale. Esentiala este constientizarea faptului ca toate acestea sunt unite prin intermediul transplantului constitutional.
|
Comentariile Codului civil: GARANTIILE PERSONALE. PRIVILEGIILE SI GARANTIILE REALE | 2012
Linia comuna a intregii serii de comentarii o reprezinta abordarea practica a subiectelor; toate aceste lucrari sunt gandite spre a servi ca instrumente de lucru pentru judecatori, avocati, notari, consilieri juridici, registratori de carte funciara si celelalte categorii de practicieni ai dreptului.
Price:
59.00 Lei
Stoc epuizat!
|
|
Comentariile Codului civil. PERSOANA JURIDICA
Prezenta lucrare propune nu numai o tratare abstracta a persoanelor juridice, ci reprezinta si o incercare, de un real folos practic, de a delimita persoanele juridice ca subiecte de drept de toate celelalte entitati fara personalitate juridica existente in dreptul nostru, mai ales in conditiile in care infiintarea haotica a persoanelor juridice de drept public creeaza serioase dificultati practice (spre exemplu, o agentie sau o directie poate avea personalitate juridica sau nu, in functie de prevederile actului de infiintare).
S-a urmarit, de asemenea, sesizarea lacunelor legislative generate de aplicarea Codului civil in vigoare ca norma generala in aceasta materie, in conditiile in care majoritatea normelor speciale ce reglementeaza functionarea diverselor categorii de persoane juridice sunt incomplete, precum si prezentarea unor solutii jurisprudentiale si formularea de propuneri de lege ferenda, in contextul in care societatile comerciale, asociatiile si fundatiile sunt singurele categorii de persoane juridice ce beneficiaza de o reglementare completa si complexa.
Price:
49.00 Lei
|
![Legea profesiei de avocat si 4 legi uzuale [Actualizata la data: 22 Februarie 2013]](http://lexmag.ro/userfiles/productthumbs/thumb_234.jpg)
|
Legea profesiei de avocat si 4 legi uzuale [Actualizata la data: 22 Februarie 2013]Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat 1. Statutul profesiei de avocat 2. Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeanã 3. O.U.G. nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurãri sociale ale avocatilor 4. Hotărârea nr. 04/2011 a Consiliului U.N.B.R. EXTRAS:
Secţiunea a 2-a. Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat Art. 27. Calitatea de avocat încetează: a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei; b) prin deces; c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară; d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii. Art. 28. Calitatea de avocat este suspendată: a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări; b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecăto - rească sau disciplinară; c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profe - sionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor; d) la cererea scrisă a avocatului
Price:
14.00 Lei
|
|
Drept constitutional si institutii politice. Vol. I. Teoria generala a dreptului constitutional. Drepturi si libertati | Carte de: Marieta SaftaEXTRAS: (...) Etimologic, cuvântul românesc drept derivă din latinescul directus, cu sensul de drept, de-a dreptul, în linie dreaptă. De-a lungul timpului s-a păstrat această formă sonoră, fiind conservat sensul său conotativ, metaforic. Cu aceeaşi semnificaţie, conceptul drept este întâlnit şi în alte limbi de sorginte latină: droit – franceză, diritto – italiană, derecha – spaniolă etc. Romanii foloseau, pentru ceea ce numim în prezent drept, un alt cuvânt, şi anume jus, care provine, potrivit unor autori, de la jubere – a porunci, iar, potrivit altor autori, de la sanscritul ju – legătură, dreptul fiind ceea ce leagă pe toată lumea. De-a lungul timpului, definirea dreptului a preocupat atât pe jurişti, cât şi pe filozofi, care, în lucrările lor, au oferit diverse perspective asupra a ceea ce se înţelege prin drept. S-au încercat definiţii după ce conţine dreptul, după izvoarele acestuia sau definiţii formale, care nu ţin seama decât de forma pe care o îmbracă regulile sociale când devin juridice. Nu vom insista asupra acestor definiţii, care ar putea face obiectul unei lucrări mai ample şi cu un alt profil, mai apropiat de filozofia juridică decât de dreptul constituţional şi chiar de teoria generală a dreptului. (...)
Price:
39.00 Lei
|
