DREPT CIVIL: Pachet 2 carti pentru EXAMENUL de ADMITERE in BAROU, 2014 | REDUCERE 35%

EXTRAS:

(...)

Normele juridice sunt legate între ele şi alcătuiesc un sistem care reflectă atât unitatea dintre norme, cât şi diferenţele existente între ele. Sistemul de drept este format din ramuri de drept.

Ramura de drept este un ansamblu de norme juridice legate organic între ele prin obiectul de reglementare, adică grupul de relaţii sociale supuse reglementării (criteriul obiectiv) şi metoda de reglementare (criteriul subiectiv).

Normele juridice sunt legate prin conţinutul lor în cadrul instituţiei juridice[3].

Instituţia juridică cuprinde totalitatea normelor care reglementează o anumită categorie de relaţii sociale, dând naştere la raporturi juridice specifice.

(...)

STOC EPUIZAT!

Îndrumarul de faţă este menit să ghideze candidaţii în a face faţă cu brio tuturor componentelor interviului pe care îl vor susţine în faţa comisiei de examinare. Cum etica şi deontologia judiciară constituie materie obligatorie pentru auditorii de justiţie si pentru noii magistraţi recrutaţi si dată fiind importanţa acesteia în evoluţia ulterioară a unui magistrat, prezenta publicaţie poate fi utilizată ca material bibliografic şi de judecătorii şi procurorii în funcţie.

Ediţia 2014 Ediţia de faţă aduce la zi legislaţia cuprinsă în lucrare, mai ales în ceea ce priveşte prevederile penale după intrarea în vigoare a Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură penală, şi completează cu informaţii utile pentru ultima etapă a concursului.

Este vital ca o societate democratică şi modernă să aibă magistraţi care să gândească corect, eliberaţi de prejudecăţi şi practici argumentative periculoase.

Obiectivul major al prezentei lucrări nu este însă studiul logicii per se, ci dorinţa de a ajuta viitorii magistraţi să-şi antreneze mintea pentru a putea face faţă cât mai bine examenului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii

Lucrarea vizează astfel în primul rând îmbunătăţirea capacităţilor de analiză logică a candidaţilor la INM, scopul acesteia fiind unul foarte aplicat: identificarea unor modalităţi de găsire a răspunsului corect într-un timp cât mai scurt.

Îndrumarul de faţă simplifică şi completează Ghidul pentru rezolvarea testelor de verificare a raţionamentului logic publicat în 2010 de către INM. Simplifică în sensul în care elementele de teorie logică sunt prezentate aici într-o manieră foarte concisă şi completează în sensul că arată care este rezolvarea problemelor de logică din grila G1 ce au fost date la admiterea la INM în sesiunea 2013.

Puncte forte:

- îmbunătăţirea capacităţilor de analiză logică

- modalităţi de găsire a răspunsului corect într-un timp cât mai scurt

- sfaturi practice pentru rezolvarea testelor

- explicaţii cu ajutorul operatorilor logici

- indicaţii de rezolvare

Facultatea de Drept oferă absolvenţilor posibilitatea de a-şi desfăşura ulterior activitatea ca magistraţi, grefieri, avocaţi, consilieri juridici, notari publici, executori judecătoreşti, consilieri de probaţiune, lucrători de poliţie judiciară, practicieni în insolvenţă, consilieri de proprietatea intelectuală, cadre didactice etc.

Cei care decid să devină magistraţi trebuie să se asigure că îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi să susţină cu succes concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii (imediat după absolvire) sau concursul de admitere directă în magistratură (pentru cei cu minim 5 ani vechime în specialitate juridică), organizate potrivit regulamentelor aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit actualelor reglementări, concursul de admitere constă în şase probe: trei de concurs (verificarea cunoştinţelor juridice, verificarea raţionamentului logic, interviul) şi trei examinări ulterioare (verificarea condiţiei de bună reputaţie, examinarea medicală, verificarea aptitudinii psihologice).

Prezenta colecţie de întrebări grilă a fost alcătuită ţinându-se cont de propunerile privind tematica şi bibliografia concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi de admitere în magistratură, sesiunea august-octombrie 2014, aprobate prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 449 din 3 aprilie 2014. Pentru concursul din acest an, s-a decis ca tematica să fie abordată în întregime potrivit noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.

Din cuprins:

570 teste grilă penal şi procesual penal

tematica şi bibliografia concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii și de admitere în magistratură, sesiunea august-octombrie 2014

157 teste grilă – Drept penal. Partea generală

81 teste grilă – Drept penal. Partea specială

203 teste grilă – Drept procesual penal. Partea generală

129 teste grilă – Drept procesual penal. Partea specială

Intrebări tip grilă alcătuite într-o modalitate complexă este testat atât nivelul de cunoaştere a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, cât şi raţionamentul logic al candidaţilor răspunsurile corecte se regăsesc exclusiv în textele cuprinse în noile Coduri grilele de la fiecare materie sunt urmate de un tabel ce indică răspunsurile corecte cu trimitere la textul de lege incident

Prezenta lucrare cuprinde peste 1000 de teste-grila din materia Dreptului penal (Partea generala si Partea Speciala) si a Procedurii penale (Partea generala si Partea Speciala) elaborate in conformitate cu noile coduri.

Pentru dobandirea facila a cunostintelor juridice in materie penala si procesual penala, autorul (Mihail Udroiu) a optat pentru o noua structura a cartii, care va cuprinde doua parti:

1. Cunostinte de baza, in cadrul careia se vor regasi testele-grila prin care va fi verificata intelegerea logicii si a regulilor de baza prevazute de noile coduri cu referire la fiecare institutie in parte;

2. Cunostinte aprofundate, in care se vor regasi teste-grila cu un grad sporit de dificultate, fiecare grila facand trimitere la doua sau mai multe institutii.

In vederea facilitarii intelegerii materiei, raspunsurile la testele-grila propuse sunt insotite de explicatii apte sa releve mecanismul de rezolvare a acestora.

Aceasta lucrare este gandita ca un instrument destinat absolventilor facultatilor de drept care se pregatesc pentru participarea la examenele de admitere in magistratura si avocatura.

EXTRAS:

Prezumtia de nevinovatie

Principiul prezumţiei de nevinovăţie este înscris atât în art. 6 parag. 2 din Convenţia europeană a drepturilor omului, cât şi în dispoziţiile art. 23 alin. (11) din Constituţia României. În Codul de procedură penală el îşi găseşte sediul la art. 4 alin. (1), conform căruia „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă”

Prezumţia de nevinovăţie constituie garanţia procesuală că, în lipsă de probe certe, nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere penală. În reglementarea modului în care se derulează procesul penal, legea obligă organele judiciare să pornească de la presupunerea nevinovăţiei suspectului sau inculpatului. Sub acest aspect, semnalăm că, pe timpul derulării activităţii procesuale până la rămânerea definitivă a hotărârii penale, cel care în realitatea obiectivă a comis o infracţiune va avea statutul unui nevinovat în realitatea procesuală. Pe cale de consecinţă, sarcina de a dovedi prin probe vinovăţia unei persoane revine, pe parcursul procesului penal, organelor judiciare.

Principiul prezumţiei de nevinovăţie nu înseamnă atitudinea pasivă faţă de infractori, ci impune ca organul care efectuează urmărirea penală împotriva unei persoane să îi dovedească vinovăţia şi ca instanţa de judecată să nu declare vinovată o persoană până ce vinovăţia sa nu rezultă cu certitudine din probele administrate[1]. Această regulă este înscrisă în mod explicit la art. 99 alin. (1) teza I din Codul de procedură penală, potrivit căruia „în acţiunea penală sarcina probei aparţine în principal procurorului”, text dublat de dispoziţiile art. 99 alin. (2), conform căruia „suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să îşi dovedească nevinovăţia, şi are dreptul de a nu contribui la propria acuzare”.

(...)

Legislatia profesiei de avocat contine actele esentiale pentru membrii acestui corp profesional: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, cu ultimele modificari aduse prin Legea nr. 187/2012, in vigoare de la data de 1 februarie 2014, Statutul profesiei de avocat, Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana si Regulamentul de organizare si functionare a U.N.B.R. si de desfasurare a sedintelor Consiliului U.N.B.R., dar si acte indispensabile aspirantilor la statutul de avocat: Hotararea nr. 4/2011 (Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire in profesia de avocat), Hotararea nr. 962/2014 privind organizarea examenului de primire in profesie – sesiunea septembrie 2014 (inclusiv tematica) sau Hotararea nr. 525/2012 privind adoptarea Regulamentului examenului de absolvire a I.N.P.P.A.

Toate actele normative sunt prezentate cu actualizarile publicate in Monitorul Oficial pana la data de 1 iulie 2014 inclusiv si contin note de trimitere sau de redare a altor reglementari, cum ar fi, spre exemplu, hotararile Consiliului UNBR care stabilesc contributiile si prestatiile de asigurari sociale valabile in anul 2014; tot in note sunt incluse si deciziile interpretative ale Consiliului UNBR.

Spre a veni in sprijinul celor care pregatesc examenul de admitere in profesia de avocat, sesiunea septembrie 2014, sunt redate subiectele si baremele de la probele eliminatorii tip grila ale examenul de primire in profesie, materia Organizarea profesiei de avocat, sesiunile 2011, 2012 si 2013.

Este structurata in trei parti:

Prima parte, fiind compusa din patru Capitole, constituie o prezentare a teoriei termenelor, asa cum este ea conturata in doctrina contemporana.

A doua parte evidentiaza termenele, in ordinea in care ele sunt prevazute in Codul de procedura penala. Fiecare termen este analizat in raport de cele patru elemente ale sale: reglementare, durata, momentul de la care incepe sa curga, trasaturi.

A treia parte enumera termenele, in raport cu modul in care le este stabilita durata. La randul ei, aceasta parte este grupata in trei Capitole, corespunzatoare celor trei specii in care se impart termenele, in functie de modul de stabilire a duratei lor.

Autorii  acestei ample lucrari sunt renumiţi profesionişti reprezentând atât cadrul instituţional propriu-zis, cât şi cel didactico-practic al sferei juridice. Efortul acestora reprezintă materializarea ideii de familiarizare a practicianului cu noile reglementări din domeniul dreptului civil, privit în sens larg, prin intermediul unui ghid în care pot fi găsite răspunsuri imediate, clare şi relevante.

Necesitatea unei revizuiri parţiale a primei ediţii a apărut relativ repede, după modificarea Codului civil prin Legea nr. 60/2012. Astăzi, însă, situaţia este în mod evident diferită. În primul rând, au apărut „marile” acte normative, înscrise în aceeaşi linie de reformare a legislaţiei, începută odată cu intrarea în vigoare a Codului civil, în 2011: este vorba de noul Cod de procedură civilă şi de noile Coduri penal şi de procedură penală. Apoi, au urmat modificările acestor noi legi importante, dintre care menţionăm mai ales Legea nr. 138/2014. Astfel, ediţia a doua a lucrării ţine cont nu numai de aceste modificări legislative, ci şi de consideraţiile doctrinare şi, mai ales, de deciziile jurisprudenţei, în acele domenii de reglementare în care judecătorii au fost chemaţi să aplice deja prevederile Codului civil.

Intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală (NCPP) a atras după sine restructurarea logicii procesuale în cadrul noului model de proces penal. 

Această lucrare este elaborată de unul dintre membrii comisiei de elaborare a proiectului NCPP, avand o prezentare suplă şi accesibilă a noilor instituţii procedurale din Partea generală a NCPP în scopul înţelegerii intenţiei legiuitorului, dar şi a modului în care se vor aplica în practică noile dispoziţii procedurale. 

Aceasta a 2-a editie vine cu numeroase elemente noi, unele de mare complexitate, fără a pierde din simplitatea şi conciziunea stilului, ceea ce a generat o majorare a volumului lucrării cu peste 100 de pagini. Se regasesc soluţiile jurisprudenţiale pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (hotărâri preliminare pentru dezlegarea unor probleme de drept sau recursuri în interesul legii) sau de Curtea Constituţională, precum şi jurisprudenţa recentă a instanţelor naţionale în interpretarea şi aplicarea NCPP.