Noul Cod penal - comentarii pe articole | Coordonator: Tudorel Toader

EXTRAS: 

(...)

EXPLICAŢII

Articolele 1 şi 2 separă principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (care se regăsea în art. 2 CP 1969) în două principii distincte. Unii teoreticieni au criticat această soluţie, considerând că desparte nejustificat elementele structurii normei penale care este compusă din precept şi sancţiune, ceea ce ar implica o formulare unitară în cadrul principiului legalităţii, a preceptului şi a sancţiunii. „Legalul şi ilegalul în dreptul penal trebuie să fie privite sub un îndoit aspect: al infracţiunii şi al pedepsei. Împreună aceste două aspecte constituie ceea ce se numeşte legalitatea incriminării”.

Principiul legalităţii este un principiu fundamental al dreptului penal, formulat de Cesare Beccaria şi preluat în Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din 1789 drept cel mai de seamă instrument de protecţie împotriva arbitrariului şi abuzului (N. Giurgiu). După acest moment, principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege) a fost preluat în toate documentele importante care garantează drepturile fundamentale ale omului şi în cvasitotalitatea constituţiilor şi legislaţiilor penale moderne, sub diverse formulări.

Principiul legalităţii incriminărilor şi pedepselor nu are o enunţare unitară nici în cuprinsul Constituţiei. Articolul 23 alin. (12) din Constituţie se referă doar la legalitatea pedepselor, însă art. 73 alin. (3) lit. h), care reglementează sfera legilor organice, prevede împreună „infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora”. Noţiunea de „pedeapsă” din Constituţie trebuie înţeleasă în sensul ei larg, referindu- se la legalitatea tuturor sancţiunilor de drept penal, nu doar la legalitatea pedepselor.

Consacrarea acestui principiu are unele consecinţe directe: pentru Parlament – exclusivitatea creării normelor de drept penal, obligativitatea exercitării efective şi eficiente a acestei funcţii, exigenţa în planul tehnicii legislative (crearea de texte simple, clare, cu formulare transparentă şi accesibilă public); pentru judecător – imposibilitatea de a refuza aplicarea legii, obligaţia de a determina cu exactitate încadrarea juridică, de a interpreta strict legea penală şi interdicţia de a aplica legea penală prin analogie. Dintre consecinţele mediate ale aplicării acestui principiu amintim, în anumite situaţii, cele referitoare la cerinţa dublei incriminări, regimul de prioritate al convenţiilor internaţionale la care aderă statul român, în caz de conflict cu normele penale interne, regimul imunităţii de jurisdicţie (N. Giurgiu).

Articolul 1 alin. (2) NCP este corespondentul art. 11 CP 1969, cu denumirea marginală „Neretroactivitatea legii penale”, şi stabileşte regula anteriorităţii prevederii unei fapte ca infracţiune, în raport cu data comiterii faptei.

(...)

Din cuprins:

- sunt subliniate diferenţele dintre vechiul şi noul Cod penal

- prezentare detaliată a modului în care se va determina în practică legea penală mai favorabilă prin raportare la fiecare instituţie în parte soluţii jurisprudenţiale ale instanţei supreme şi ale altor instanţe naţionale, care îşi păstrează valabilitatea din perspectiva raţionamentului juridic şi după intrarea în vigoare a NCP

- jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele contra României, în scopul relevării modului în care normele NCP trebuie interpretate din perspectiva instanţei de la Strasbourg

Intrarea în vigoare a Noului Cod penal (NCP) atrage după sine restructurarea nu numai a teoriei infracţiunii, dar şi a conţinutului mai multor infracţiuni, precum şi a logicii pedepselor în scopul asigurării unei reacţii adecvate a statului în faţa formelor actuale de delicvenţă. Această carte, elaborată de unul dintre membrii comisiei de elaborare a proiectului NCP, reprezintă un comentariu aprofundat şi clar al infracţiunilor prevăzute în noua codificare în scopul înţelegerii intenţiei legiuitorului, dar şi a modului în care se vor aplica în practică noile incriminări.

Puncte forte

- una dintre cele mai performante cărţi de Drept penal, Partea specială în înţelegerea şi aplicarea NCP

- informaţii complete pe fiecare infracţiune

- detalii care fac diferenţa în susţinerea oricărui examen, fie de licenţă, de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în magistratură sau avocatură, de promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor, de capacitate al magistraţilor stagiari, respectiv definitivat al avocaţilor stagiari.

Comentariile noului Cod penal raportat la Codul penal anterior explica elementele de diferentiere dintre noua lege penala si legea penala anterioara, precum si consecintele practice ale acestora, examineaza in mod detaliat institutiile noi, anticipeaza problemele de drept care ar putea fi ridicate in practica si prezinta opinia argumentata a autoarelor cu privire la rezolvarea lor. 

In cadrul comentariilor privitoare la Partea generala a noului Cod penal, se pune accentul asupra institutiilor noi – sistemul zilelor-amenda, renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei. 

In acelasi timp, este abordata in mod detaliat institutia confiscarii extinse. In cadrul comentariilor privitoare la Partea speciala a noului Cod penal, un spatiu amplu este rezervat infractiunilor contra persoanei, infractiunilor contra patrimoniului, precum si infractiunilor de coruptie si de serviciu. 

Alaturi de elementele de diferentiere dintre noua si vechea lege penala, lucrarea include jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, relevanta, din perspectiva autoarelor, pentru aplicarea dispozitiilor noului Cod penal.

Jurisprudenta obligatorie pentru aplicarea noilor Coduri penale

Deciziile Curtii Constitutionale,

Hotararile prealabile ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind dezlegarea unor chestiuni de drept,

Recursurile in interesul legii

Conform Constitutiei Romaniei, Curtea Constitutionala, ca si garant al suprematiei Legii fundamentale, pronunta decizii care sunt obligatorii erga omnes. Pe de alta parte, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Completul competent sa judece recursul in interesul legii si Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii, pronuntand decizii care, de la publicarea in Monitorul Oficial, sunt obligatorii pentru toate instantele judecatoresti.

Aceasta lucrare prezinta interes practic intrucat, sub fiecare articol au fost inserate note privind reglementarile anterioare, sunt redate textele conexe din Constitutie, din Conventia europeana a drepturilor omului si din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si se fac trimiteri la legile speciale ce contin dispozitii penale sau de procedura penala care nu au fost abrogate si care continua sa se aplice si dupa intrarea in vigoare a celor doua noi coduri.

Totodata, sunt reproduse pasaje relevante din hotarari recente ale Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie.

Noua editie a prezentei lucrariinclude si toate deciziile de admitere pronuntate, pana la data de 9 octombrie 2014, de Curtea Constitutionala, respectiv de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala si cel competent sa judece recursul in interesul legii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Aceasta lucrare prezinta institutiile specifice partii generale a dreptului penal din perspectiva noii legislatii penale, cu ample trimiteri la doctrina penala europeana.

Autorul si-a propus sa ofere cititorului o perspectiva larga asupra institutiilor juridice penale, aducand un plus de informatie fata de un manual obisnuit, util atat studentilor, cat si practicienilor in drept.

Institutii precum aplicarea legii penale, interpretarea acesteia, infractiunea, trasaturile esentiale si continutul sau, cauzele justificative, cauzele de neimputabilitate, formele si modalitatile infractiunii sunt expuse de autor intr-un limbaj accesibil, clar si precis – fara a fi excesiv de didactic – atat pentru cititorul avizat, cat si pentru cel care se initiaza in problemele complexe ale dreptului penal.

Volumul de fata cuprinde, pe langa textele celor doua coduri, redate intocmai dupa Monitorul Oficial, si dispozitiile interpretative si cele de aplicare, precum si dispozitiile privind situatiile tranzitorii din legile de punere in aplicare, toate acestea reproduse sub fiecare articol din cod.

Tot la nivel de articol, veti regasi indicate si dispozitiile corespondente din reglementarile anterioare, precum si numeroase note de trimitere catre legislatia conexa.

De asemenea, sunt redate toate deciziile de admitere pronuntate, pana la data de 10 februarie 2015, de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala si Completul competent sa judece recursul in interesul legii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si deciziile Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea unor dispozitii ale noilor coduri, ale caror motivari au fost publicate in Monitorul Oficial.