Calauza juristului. Cereri si actiuni in justitie, 2014

Preocupare constantă a autorului, materia drepturilor reale este abordată pe larg, aproape exhaustiv, în această lucrare pe care o supune atenţiei studenţilor şi, deopotrivă, teoreticienilor şi practicienilor dreptului. Locul central îl ocupă analiza instituţiei fundamentale a dreptului – proprietatea – cu cele două forme ale sale, proprietatea publică şi privată, precum şi a celorlalte drepturi reale.

Lucrarea se înfăţişează ca o inspirată îmbinare a controversatelor chestiuni doctrinare specifice materiei drepturilor reale, faţă de care autorul îşi precizează argumentat poziţia, cu răspunsul dat de jurisprudenţă acestei problematici.

Concepţia care a stat la baza elaborării acestei lucrări a avut în vedere o metodă didactică, de analiză comparativă, tranzitorie de la vechea reglementare a Codului civil din 1864 la noua reglementare a Legii nr. 287/2009, astfel cum aceasta a fost pusă în aplicare prin Legea nr. 71/2011 şi prin O.U.G. nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a noului Cod civil.

Lucrarea are un caracter extrem de aplicat, fiind propus în principiu, aproape fiecărui tip de contract civil prezentat, un model de contract aplicativ şi extrem de actual şi pertinent în viaţa practică a juriştilor contemporani, dar şi un pachet de teste de autoevaluare a cunoştinţelor dobândite prin studiul lucrării, teste ce exprimă o modalitate variată de evaluare şi care cuprind atât subiecte tradiţionale de sinteză asupra diferitelor contracte juridice îngemănate cu rol de surprindere a diferenţelor specifice fiecărui tip de contract, teste grilă sau chiar provocări adresate cititorului de redactare la solicitarea uneia dintre părţi a unui anumit tip de contract.

Prezenta lucrare analizează problematica dreptului la moştenire, de o manieră comparativă, prin raportare atât la dispoziţiile Codului civil în vigoare, cât şi la cele ale Codului civil de la 1864, venind astfel, credem noi, în sprijinul studenţilor de la facultăţile de profil, teoreticienilor şi practicienilor dreptului.

A fost aleasă această metodă de prezentare a materiei moştenirilor, întrucât dispoziţiile vechii reglementări vor mai prezenta utilitate o perioadă semnificativă de timp de acum înainte, moştenirile deschise anterior datei de 1 octombrie 2011 fiind guvernate, în virtutea principiului tempus regit actum, de regulile acestuia. În temeiul acestui considerent, s-a încercat relevarea noutăţilor aduse de Legea nr. 287/2009 în materie.

În lucrare sunt identificate unele insuficienţe ale dispoziţiilor Codului civil în vigoare, cu incidenţă în materia moştenirilor şi, într-o oarecare măsură, sunt propuse anumite remedii ale acestora. Această ediție este completată cu aspecte care, la momentul apariţiei primei ediţii (februarie 2012), nu au fost avute în vedere. Ea reflectă, în egală măsură, şi concepţiile doctrinare, exprimate între timp în acest domeniu de interes, aduce noi argumente în susţinerea anumitor puncte de vedere, consolidându-le, şi renunţă (în foarte puţine cazuri, însă) la unele opinii mai puţin argumentate în favoarea altora.

Deşi materia succesiunilor şi liberalităţilor este una tradiţional impregnată de „clasicism”, adică de soluţii legislative mai puţin supuse schimbării faţă de alte materii ale dreptului civil, iată că noua reglementare, inspirându-se din reglementările de dată mai recentă din alte ţări (în special, din Franţa şi Quebec, dar şi din Elveţia şi Italia), dar şi inovând (uneori, temerar), conţine, pe lângă regulile tradiţionale (unele adevărate „fosile” juridice, care în mod normal ar fi trebuit să fie abandonate), şi soluţii legislative inedite pentru dreptul nostru, care, cu siguranţă, după etapa de buimăceală generală specifică adoptării unei reglementări de o asemenea anvergură, de o manieră destul de intempestivă, vor constitui adevărate pietre de încercare pentru jurisprudenţă şi pentru doctrină.

Puncte forte:

• succesiunile şi liberalităţile în reglementarea noului Cod civil
• instrument de lucru excelent pentru studenţi, dar şi pentru practicienii dreptului
• evidenţierea legăturii dintre noile reglementări şi cele ale Codului civil din 1864, cu jurisprudenţa şi doctrina aferente
• prezentarea surselor de inspiraţie a textelor noului Cod civil, fie că a fost vorba de legislaţie străină, fie de o anume jurisprudenţă sau doctrină, a raţiunii lor şi a modului cum acestea se integrează ca elemente ale sistemului nostru de drept, dacă sunt sau nu compatibile cu acesta
• numeroase trimiteri la lucrări de specialitate autohtone şi străine
• valorificarea problemelor practice în domeniu

Lucrarea este nu numai un instrument de lucru pentru studenţii facultăţilor de drept (nivel de licenţă, masterat şi doctorat) şi pentru cercetători, ci şi, mai ales, pentru practicienii dreptului (notari, judecători, avocaţi, consilieri juridici), instituţiile juridice şi funcţionarea acestora fiind prezentate nu numai didactic, ci şi având în vedere problemele practice pe care acestea le pot ridica, trimiterile la lucrările de specialitate, precum şi la diferite jurisprudenţe, autohtone şi străine, fiind foarte numeroase şi foarte diverse.

Teoria generală a obligaţiilor reprezintă, fără îndoială, unul din cele mai fascinante şi mai importante momente ale gândirii juridice. Cercetarea întreprinsă de autori în acest domeniu are rolul de a restructura şi completa evoluţiile doctrinare, cu o nouă „Teorie generală a obligaţiilor”, şi de a releva impactul acestora asupra dreptului contemporan. Studiul obligaţiilor prezintă o deosebită însemnătate dat fiind gradul lor înalt de tehnicitate şi caracterul profund ştiinţific.

Această ediţie este regândită din perspectiva noilor coduri, făcând trimitere la părţile relevante din vechile coduri, dar şi la elementele de continuitate. Datorită faptului că noul Cod civil conţine, în numeroase texte legale, o transpunere a concepţiei doctrinei şi practicii judiciare născute sub imperiul Codului civil din 1864, lucrarea tratează atât opiniile exprimate în literatura de specialitate, cât şi poziţia practicii judiciare care rămân de actualitate.