În prezenta lucrare vor fi descrise patru specii de ciuperci Pleurotus ce pot fi luate în cultură în prezent în ţara noastră precum şi tehnologia de cultură pentru 7 specii, pentru cultivatorii români .
Cele patru specii de Pleurotus cultivate la noi în ţară şi pentru care sunt elaborate tehnologii de cultură sunt:
- Pleurotus ostreatus (păstrăvul vânăt, păstrăvul de fag sau bureţi);
- Pleurotus florida (păstrăvul crem-roşiatic sau buretele crem-roşiatic);
- Pleurotus cornucopiae (buretele cornet, buretele galben sau cornul abundenţei);
- Pleurotus sajor-caju (păstrăvul brun sau buretele brun).
Structurată pe 7 capitole prezenta lucrare este o monografie a culturii ciupercilor Pleurotus spp. în ţara noastră, cu actualizare la zi, ce va răspunde problemelor cultivatorilor cu suprafeţe restrânse, în sistem clasic sau celor cu ciupercării intensive.
După o caracterizare generală morfo-fiziologică din Cap.1, este descrisă cultura clasică a acestor ciuperci ce cuprinde amenajarea spaţiului de cultură, pregătirea şi dezvoltarea substratului precum şi însămânţarea, incubarea miceliului şi condiţiile de microclimat, recoltarea, ambalarea şi evacuarea substratului uzat. Tot în sistem clasic este descrisă cultura pe butuci din diferite esenţe lignicole şi pe substrat de rumeguş.
În Cap.4 sunt aduse elemente noi de tehnologie privind cultura intensiv-industrială, în spaţii cu condiţii de microclimat controlate de computer, cu producţie garantată de 270-300 kg ciuperci/tona de substrat într-o perioadă de 35-40 zile. Deşi ciupercile Pleurotus spp. sunt rezistente la boli şi dăunători, aşa denumite “rustice”, cu mai puţine pretenţii faţă de ciupercile Agaricus bisporus, în Cap.5 sunt descrise principalele boli şi dăunători ce pot apare precum şi prevenirea sau combaterea acestora.
Cultura ciupercilor Pleurotus spp. poate fi uşor transformată în cultură ecologică dacă celelalte condiţii privind substratul lignocelulozic, miceliul şi folosirea produselor biologice de dezinfecţie şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor sunt îndeplinite. Prin păstrarea igienei stricte în ciupercărie, prin utilizarea unui substrat de cultură dezinfectat optim pe bază de abur sau apă fierbinte, se pot obţine ciuperci fără tratamente cu pesticide.
Cap.7 aduce un plus de noutate pentru ţara noastră prin abordarea pentru prima dată a tehnologiei de cultură pentru 7 noi specii de Pleurotus. Unele din aceste specii cresc în zone tropicale şi subtropicale şi se pretează foarte bine pentru a fi introduse în cultură pe perioada verilor toride din ţara noastră.
Ciupercile Pleurotus spp. au reale şi dovedite virtuţi medicinale având rol antioxidant, antibacterian, antiviral, antiinflamator, scad tensiunea arterială, protejează sistemul cardiovascular, reduc colesterolul rău din sânge, întăresc sistemul imunitar al organismului precum şi pe cel nervos. Pot înlocui cu succes carnea animală, fiind bogate în proteină, carbihidraţi, minerale şi vitamine, fără conţinut de colesterol, sare şi zahăr. Şi dacă toate cele menţionate nu v-au convins, atunci ca afacere pot fi foarte rentabile obţinându-se un kg de ciuperci dintr-un kg de paie.
ISBN:
978-606-8153-03-2
Titlul cartii:
Cultura ciupercilor Pleurotus
Autor | Autori:
Ioana Tudor
Publicat de:
Editura Nomina Lex
Colectia:
Afaceri Agricole
Data aparitiei:
2010
Formatul:
A5
Numar de pagini:
227
5by Administrator Libraria LexMag.ro, 21 Apr 2012
Cultura ciupercilor Pleurotus | Autor: Dr. ing. Ioana Tudor
În Cap.4 sunt aduse elemente noi de tehnologie privind cultura intensiv-industrială, în spaţii cu condiţii de microclimat controlate de computer, cu producţie garantată de 270-300 kg ciuperci/tona de substrat într-o perioadă de 35-40 zile. Deşi ciupercile Pleurotus spp. sunt rezistente la boli şi dăunători, aşa denumite “rustice”, cu mai puţine pretenţii faţă de ciupercile Agaricus bisporus, în Cap.5 sunt descrise principalele boli şi dăunători ce pot apare precum şi prevenirea sau combaterea acestora.
Ciupercăria poate fi o afacere mai mică sau mai extinsă, în funcţie de ceea ce se doreşte. În prezenta lucrare autoare vine cu soluţii atât pen tru marii cultivatori, dar mai ales pentru cultivatorii mici, pentru cei ce vor să cultive ciuperci în sistem clasic-gospodăresc, cu investiţii minime. Diferenţa dintre ciupercăriile clasice şi cele intensive este repzentată de suma fondurilor investite şi care determină amploarea, suprafaţa şi tehnologizarea.
O ciupercărie intensivă este o mică uzină de produc ciuperci, cu funcţionare non-stop, cu mecanizare, automatizare şi microclimat controlat pe computer. Ciupercăria nu cunoaşte pauze sau sărbători, se udă sau se recoltează şi de Revelion şi de Paşte, şi în orice duminică. Fluxul de lucru este continuu ca şi în zootehnie sau în alte ramuri cu funcţionare non-stop.
Prin modul de prezentare, lucrarea de faţă îşi propune să răspundă la cele mai frecvente semne de intrebare puse de cultivatorii şi iubitorii de flori cu privire la cultura trandafirului pentru flori taiate in spatii protejate, tipurile de constructii pentru realiyarea acestei culturi, cultura trandafirului in gradina si parc.
Cartea poate fi de un ajutor preţios pentru cultivatorul de trandafiri, îmbinând astfel frumosul cu utilul.
Trufele (Tuber spp.) sunt ciuperci comestibile cu un gust şi o aromă excepţionale, bogate în substanţe nutritive, minerale, vitamine şi cu steroizi care sunt feromoni sexuali.
Această lucrare se doreşte a veni în sprijinul celor ce recoltează ciuperci din flora spontană pentru a putea evita greşelile şi confuziile inerente. Nu este o lucrare pentru micologii specializaţi, nu abordează detaliile ce ţin de expunerea la microscopul optic, electronic sau cu baleaj a unor părţi componente ale ciupercilor. Se face referire la părţile componente ce se pot observa cu ochiul liber, formă, culoare, gust, consistenţă, miros, reacţie la atingere, rupere sau tăiere etc.
În librării au mai apărut lucrări cu prezentarea de specii de ciuperci, însă acestea nu erau specii ce cresc în ţara noastră, deci erau lucrări traduse, iar prezenta carte se doreşte a veni în sprijinul culegătorului şi consumatorului autohton. De aceea am încercat să prezint cele mai importante specii de ciuperci comestibile, toxice şi fără valoare alimentară din ţara noastră şi cu marea diversitate de denumiri populare în funcţie de zona geografică.
Ciupercile comestibile constituie un produs agroalimentar foarte apreciat în arta culinară. Acest fapt se datorează în primul rând, valorii nutritive deosebite care depinde în principal, de compoziţia chimică complexă a lor.
Compoziţia chimică diferă de la o specie la alta, iar în cadrul aceleiaşi specii depinde de stadiul de dezvoltare, de substratul nutritiv pe care se dezvoltă, de partea carpoforului luată în consideraţie (pălărie, picior, lamele etc.), de factorii ecologici în perioada de creştere etc..
În general, compoziţia ciupercilor este alcătuită din apă (care reprezintă peste 80% din greutatea totală) şi substanţa uscată (materii organice şi minerale).
Prezentate, procentual, principalele grupe de substanţe care intră în alcătuirea ciupercilor raportate la 100 g substanţă proaspătă:
Apă: 82-92%
Substanţă uscată: 8-18% din care: substanţe organice: 7,5-16,5%: proteine: 3-6%, glucide: 1-3% si alte substanţe lipsite de azot: 2,5-5%
Lipide (grăsimi): 0,5-1%
Alte substanţe organice: 0,5-1,5%
Proteinele din ciuperci sunt asemănătoare, ca structură, cu proteinele din cazeina din lapte, albumina din ou, gliadina din boabe de grâu, fi ind alcătuite din aceiaşi aminoacizi.
Această carte este prima lucrare integrală de acest fel din ţara noastră, cu referire directă la producerea miceliului comercial de ciuperci comestibile şi medicinale dar şi cu descrierea şi a celorlalte etape intermediare până la obţinerea acestuia: prelevare de ţesut, recoltare de spori, factorii care influenţează creşterea miceliului, preparare de medii de cultură sau de laborator, inocularea şi transferul miceliului pe mediul de cultură, obţinere de culturi pure, de inocul ş.a.
Alături de tehnologia de obţinere a miceliului în sistem intensiv este abordată pentru prima dată şi metoda obţinerii miceliului în sistem gospodăresc sau casnic, pentru amatorii şi iubitorii de ciuperci.
Prezenta lucrare se doreşte a trage şi un semnal de alarmă ce s-ar putea să ajungă la cunoştinţa investitorilor, precum că în ţara noastră nu există o staţie de produs miceliu comercial cu tehnologie de ultimă generaţie.
Lucrarea cuprinde 7 capitole, ultimul fiind dedicat descrierii şi prezentării principalelor tulpini şi hibrizi de ciuperci cultivate ca specii comestibile şi/sau medicinale. S-au prezentat hibrizi din 5 specii de Agaricus, din 10 specii de Pleurotus, alături de Lentinus edodes sau shiitake şi din alte aproape 20 de specii de ciuperci, cu provenienţă din diferite ţări europene, asiatice sau americane.
Editura Gramen impreuna cu Editura Nomina Lex reunesc in cadrul acestui pachet promotional 6 carti scrise de singurul specialist roman in domeniu - Dr. ing. Ioana Tudor - ce contin o baza de documentare utila acelora care vor sa porneasca o afacere in domeniul ciupercilordar si acelora care desfasoara deja activitati in acest domeniu.
Comandand acest pachet veti primi acum la un pret promotional (35 % REDUCERE) urmatoarele lucrari in format tiparit:
1. Miceliul de ciuperci. Ghid de producere a miceliului in sistem intensiv si clasic, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Gramen, Bucuresti, 2012 (Pret de coperta: 39 Lei);
2. Cultura ciupercilor pentru incepatori, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010 (Pret de coperta: 23 Lei);
3. Cultura ciupercilor Pleurotus, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010 (Pret de coperta: 22 Lei);
4. Trufele - O afacere profitabila pe termen lung, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010 (Pret de coperta: 20 Lei);
5. O nouă afacere profitabilă cu ciuperci: Cultura Shiitake - lentinus edodes, ciuperca longevităţii. Ghid practic pentru începători şi avansaţi, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010 (Pret de coperta: 45 Lei);
6. Reţete culinare şi conserve cu ciuperci, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010 (Pret de coperta: 17 Lei).
- Istoricul porcului modern: felul în care s-au dezvoltat rasele, ghidul principalelor rase, alegerea porcului care vi se potriveşte cel mai bine,
- Inceputul: cerinţe legale, costuri, împrejmuiri, adăposturi, construirea unui cort pentru porci într-o zi.
- Achiziţionarea: când să se cumpere porcii, unde se pot găsi, ce trebuie să se caute, porci cu sau fără pedigree.
- Hrănirea: reguli şi regulamente, cerinţa de hrană, hrană din comerţ versus hrană preparată în gospodărie.
- Sănătate şi bunăstare: îngrijirea corespunzătoare, boli comune, metode de profilaxie, administrarea injecţiilor.
-Carne de la porcul din ogradă: pregătirea psihologică, planificarea, abatoarele, transportul porcilor, produsele din carne de porc, vânzarea produselor.
- Iînmulţirea: alegerea lotului, cicluri de reproducere, îngrijirea nutriţională şi medicală, împerecherea, inseminarea artificială, fătatul, îngrijirea purceilor, înţărcarea.
Manualul de crestere a pasarilor,este un ghid complet care ofera referiri complete si usor de aplicat tuturor celor care doresc sa devina crescatori de pasari atat din dorinta de a-si asigura hrana proaspata si sanatoasa cat si ca hobby. Principalele sectiuni ale cartii sunt: achizitia (selectarea rasei,hibrizilor sau a altor specii domestice);ingrijirea zilnica ,ingrijirea in functie de anotimp,hranirea si adaparea,adaposturi,masuri impotriva pradatorilor,control parazitologic,clocitul (calitatea oualor,vanzarea) reglaje; boli comune (inclusiv diagnostice simple) biologie,sanatate,nutritie ;proceduri de incubator. Cartea cuprinde 192 pagini color, in format A4.
La nivel european s-a considerat necesar a se stabili unele standarde minime comune pentru protecţia porcilor de fermă şi de îngrăşare, pentru a garanta dezvoltarea raţională a producţiei. Porcinele ar trebui să beneficieze de un mediu corespunzător nevoilor lor de mişcare şi explorare. Bunăstarea porcinelor este ameninţată de restricţiile severe de spaţiu. Atunci când porcinele sunt ţinute în grupuri, trebuie luate măsuri de administrare corespunzătoare pentru protecţia lor şi pentru a spori nivelul lor de bunăstare.
Scroafele preferă interacţiunile sociale cu alte porcine atunci când li se oferă libertatea de mişcare şi un mediu variat. Prin urmare, ţinerea scroafelor în spaţii permanent închise ar trebui interzisă, consideră Uniunea Europeana.
Tăierea cozii, tăierea şi pilirea dinţilor pot provoca porcinelor dureri imediate şi uneori prelungite. Castrarea poate provoca dureri prelungite care pot fi mai intense în cazul în care intervine ruperea ţesuturilor. Prin urmare, aceste practici sunt în detrimentul bunăstării porcinelor, în special atunci când sunt efectuate de către persoane incompetente sau lipsite de experienţă.
În acest context se considerat necesară stabilirea unor norme care să asigure practici mai bune. Mai multe detalii despre toate acestea veţi găsi în lucrarea de faţă.
În prezent, problemele legate de hrană sunt tot mai complicate. Populaţia globului care, la 31 octombrie 2011 a atins cifra de 7 miliarde de locuitori, îşi extinde spa- ţiul de locuire reducându-se, astfel, suprafeţele destinate culturilor agricole sau păşunării animalelor.
Defrişarea pădurilor sau desecarea unor lacuri şi bălţi pentru ca terenurile respective să fie cultivate este o soluţie cu beneficii aparente şi pe termen foarte scurt pentru omenire, dar cu urmări dezastruoase în plan ecologic şi pe termen imprevizibil.
Soluţii nedistructive sunt şi vor exista câtă vreme vom şti să preţuim şi să păstrăm ceea ce avem: un cadru natural divers şi minunat în peisajul Terrei şi un sol fertil care, prin lucrări şi alte intervenţii corecte, trebuie ajutat să se menţină viu şi la parametrii de productivitate pentru a asigura hrana tuturor vieţuitoarelor.
Indiferent de substratul nutritiv pe care se instalează, mecanismul de nutriţie al ciupercilor superioare este în general următorul: miceliul vine în contact cu substratul nutritiv şi prin enzimele pe care le conţine, descompune substanţele organice complexe în produşi mai simpli (cu moleculă mai mică), pe care îi absoarbe.
Procesul de absorbţie se face pe toată suprafaţa miceliului prin osmoză. Pentru asimilaţie, shiitake prezintă un echipament enzimatic care le permite fructificarea pe substraturi lignocelulozice formate din: rumeguş, scoarţă, talaş şi lemn de esenţe foioase, paie de cereale, coceni de porumb, fân, coji de floarea soarelui etc. Am menţionat numai materiile prime ce sunt disponibile în ţara noastră.
Domesticirea timpurie a gâştelor a avut loc, pe de o parte, datorită valorii alimentare a produselor ce se pot obţine - carne, ficat, ouă - dar şi celorlalte calităţi – spre exemplu, gâştele pot avea un rol esenţial în buna pază a gospodăriei datorită zgomotului pe care îl produc atunci când în perimetrul gospodăriei pătrund oameni sau animale nefamiliale.
De o importanţă deosebită este şi producţia de pene, în special puf, care se utilizează în industria textilă, spre exemplu, în confecţionarea de perne şi plăpumi fine, de cea mai bună calitate.