Achizitii publice. Jurisprudenta CEJ | Carte de: Dumitru-Daniel Serban
Code:978-606-522-490-2
Descriere
Lucrarea de faţă este de o importanţă deosebită în contextul în care achiziţiile publice joacă un rol important în economia tuturor statelor membre ale Uniunii / Comunităţii Europene. Fie că este vorba de bunuri sau servicii, de investiţii, interesele economice sunt considerabile şi în acest context unul din principiile fundamentale ale Pieţei Unice prevede că toate societaţile comerciale trebuie să dispună de posibilitaţi egale pentru obţinerea contractelor publice. Instituţiile comunitare au optat în mod clar pentru concurenţa efectivă şi deplină in domeniul achiziţiilor publice, asigurănd în acest mod creşterea economică Uniunii Europene.
Cartea de faţă îşi doreşte să aducă lumină, atât publicului larg cât şi celor cu activităţi legate direct de fenomenul comunitar, cu privire la unul dintre cele mai importante aspecte ale Uniunii, sistemul său instituţional. Pentru a realiza acest lucru am structurat prezentarea pe mai multe capitole, unul cu privire la modul în care Uniunea s-a dezvoltat de la începuturi şi până în prezent, altul în care se tratează caracteristicile generale ale sistemului instituţional comunitar şi, apoi, câte unul pentru fiecare dintre instituţiile care fac parte din acest sistem, astfel cum a fost el redesenat de Tratatul de la Lisabona intrat în vigoare la sfârşitul anului 2009, respectiv 1 decembrie. În cadrul prezentării fiecărei instituţii s-a încercat cuprinderea cât mai multor aspecte, de la modul în care e organizată, la modul de funcţionare sau atribuţiile sale, însă s-a insistat şi pe prezentarea personalului care face parte din conducere, considerându-se că acesta, de multe ori, ajunge să reprezinte mult mai mult pentru caracteristicile vieţii unui organism decât litera unui Tratat sau Regulament de Funcţionare. În acelaşi timp am dorit să prezentăm şi exemple concrete din modul în care aceste instituţii au fost implicate în viaţa Uniunii, pentru a trece dincolo de discursul pur teoretic, în zona practicii de zi cu zi.
Libertatea de circulaţie implică înlăturarea oricărei discriminări bazate pe naţionalitate între lucrătorii statelor membre în ceea ce priveşte remunerarea, angajarea şi alte condiţii de muncă şi de angajare. Sub rezerva limitărilor justificate de ordinea publică, securitatea publică şi sănătatea publică, aceasta implică dreptul lucrătorilor:
a) de a accepta oferte efective de muncă;
b) de a se deplasa liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
c) de a se afla într-unul din statele membre, în scopul exercitării unei activităţi conforme cu dispoziţiile legislative, de reglementare şi administrative care guvernează angajarea lucrătorilor naţionali;
d) de a rămâne pe teritoriul unui stat membru, după ce a fost angajat în acel stat, în condiţiile care se stabilesc de Comisie, prin măsuri de aplicare.
Beneficiul dreptului la liberă circulaţie este subordonat posesiei naţionalităţii unuia dintre statele membre, dar, în absenţa definiţiei comunitare a naţionalităţii, fiecare stat membru determină suveran condiţiile în care ele acordă naţionalitatea, inclusiv dubla naţionalitate.
Aşa cum se va putea conchide din întregul parcurs al lucrării de faţă, în primul rând conceptul general de „cetăţenie” are o latură politică prin faptul că modalităţile de stabilire şi cadrul legal de instituire nu reprezintă altceva decât expresia voinţei suverane a unui popor.
O altă latură a cetăţeniei este cea civilă, care se referă, spre exemplu, la drepturile privind libertatea individuală.
În fine, cea de-a treia latură a cetăţeniei este cea socială, care include, spre exemplu, drepturile cetăţenilor la un standard decent de viaţă, dreptul la sănătate, dreptul al educaţie, dreptul la locuinţă etc.
Tot ceea ce am amintit în rândurile precedente este valabil şi pentru cetăţenia europeană, care reprezintă ansamblul drepturilor şi libertăţilor pe care Uniunea Europeană le acordă cetăţenilor celor 27 de state membre.
Lucrarea este structurata pe parcursul a doua parti.
Prima parte contine o prezentare generala, sub aspect teoretic, a principalelor noutati avute in vedere de Noul Tratat de Reforma de la Lisabona, urmand ca in partea a II-a sa fie reproduse integral atat Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE), cat si Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE), consolidate conform documentului de la Lisabona.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost creată pentru a se ocupa cu un domeniu, cel al drepturilor omului, care se află în directă legătură cu viaţa de zi cu zi a omului.
Art. 3. Tutela administrativă. (1)[1] Prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administra- ţiei publice locale, dacă le consideră nelegale; acţiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Acţiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică, în condiţiile prezentei legi şi ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată.
(3) Până la soluţionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) şi (2) este suspendat de drept.
Adoptarea în anul 2001 a Declaraţiei UNESCO privind diversitatea culturală are o dimensiune simbolică importantă în evoluţia dreptului internaţional public. Ea are semnificaţia unui „viraj politic” cu o însemnătate remarcabilă. Considerată, anterior acestui moment, o frână pusă în calea dezvoltării, un obstacol în calea modernităţii, progresului ori a democraţiei, diversitatea culturală a devenit, peste noapte (s.n.), resursă şi sursă a dezvoltării, democraţiei, ştiinţei şi păcii.
Pe de altă parte, conceptul de diversitate culturală admite existenţa unei varietăţi de culturi diferite care nu sunt, nici pe departe, izolate, ci interacţionează şi se intersectează în permanenţă. Astfel, Convenţia UNESCO privind protecţia şi promova‑ rea diversităţii de expresie culturală (2005), plecând de la afirmaţii precum: diversitatea culturală constituie o caracteristică definitorie a umanităţii; diversitatea culturală constituie moştenirea umanităţii, fiind necesară pentru umanitate la fel cum biodiversitatea este necesară pentru natură ori diversitatea culturală este o cerinţă indispensabilă a dezvoltării durabile, defineşte diversitatea culturală în următorii termeni: „Diversitatea culturală se referă la multiplele moduri în care se exprimă culturile grupurilor şi societăţilor. Aceste expresii sunt transmise în cadrul şi între grupuri şi societăţi (…)”
Jurisprudenta comentata in materia achizitiilor publice. Vol. IV | Autor: Dumitru-Daniel Serban, asemenea celor trei volume precedente, reuneste, intr-o forma concisa, fondul reprezentativ de practica judiciara in domeniul achizitiilor publice, caracterizat eminamente de „puterea prestigiului” si deloc de „prestigiul puterii”, dupa cum sugestiv se exprima un renumit profesor clujean.
Aceasta lucrare este recomandata acelora care sunt implicati in derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica, din partea autoritatilor contractante sau a operatorilor economici, precum si, mai ales, acelora a caror activitate vizeaza etapa litigioasa aferenta atribuirii respectivelor contracte.
De asemenea, datorita rolului sau didactic, este utila si cursantilor programului de studii universitare de master „Achizitii publice, concesiuni, parteneriat public-privat”, organizat de Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.