Lucrarea se adreseaza absolventilor de administratie publica ce doresc sa sustina examenul de licenta, autorii elaborând un numar de 596 grile structurate astfel: Drept administrativ – 149 grile; Managementul institutiilor publice – 100 grile; Finante publice – 237 grile; Managementul resurselor umane – 110 grile. De asemenea, sunt prezentate raspunsurile corecte, ceea ce ajuta la verificarea alegerilor si la consolidarea cunostintelor acumulate.
Lucrarea de faţă este de o importanţă deosebită în contextul în care achiziţiile publice joacă un rol important în economia tuturor statelor membre ale Uniunii / Comunităţii Europene. Fie că este vorba de bunuri sau servicii, de investiţii, interesele economice sunt considerabile şi în acest context unul din principiile fundamentale ale Pieţei Unice prevede că toate societaţile comerciale trebuie să dispună de posibilitaţi egale pentru obţinerea contractelor publice. Instituţiile comunitare au optat în mod clar pentru concurenţa efectivă şi deplină in domeniul achiziţiilor publice, asigurănd în acest mod creşterea economică Uniunii Europene.
Prezenta carte din libraria noastra online reprezinta prima monografie consacrata vastei problematici a contenciosului achiizitiilor publice, prezentat in cele doua faze ale sale: actiunea in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, respectiv, actiunea in fata instantelor judecatoresti.
Prezenta lucrare include toate modificarile intervenite in domeniul achizitiilor publice si al concesiunilor pana la 18 februarie 2011. Sunt prezentate toate reglementarile in materie ce au ca scop flexibilizarea sistemului achizitiilor publice astfel incat sa asigure si functionarea acestuia in limitele stabilite prin Directivele Uniunii Europene in domeniu.
Reglementarile din aceasta carte se adreseaza atat cumparatorilor, cat si furnizorilor implicati in procesul achizitiilor publice si constituie prima sursa de documentare care te invata cum sa cheltuiesti corect banii publici si cum sa ai un maximum de profit. De asemenea, lucrarea contine si dispozitiile legale referitoare la concesiunea de bunuri proprietate publica, fiind utila si celor implicati in procesul de atribuire a dreptului de exploatare a unui bun proprietate publica.
Caietul prezinta problematica dreptului administrativ sintetizata in seminarii concise.
Fiecare seminar fiind conturat pe cateva elemente fundamentale in intelegerea unei ramuri de drept, Tema seminarului, Problematica, Legislatie, Doctrina, Probleme teoretice specifice, Spete ofera studentilor o baza logica de initiere si o cale facila spre aprofundare.
Prin modul in care a fost abordata disciplina Drept Administrativ, lucrarea de fata se adreseaza nu numai studentilor de la facultatile de drept, ci si cercetatorilor, specialistilor, practicienilor si tuturor celor interesati de unul dintre cele mai dinamice domenii ale dreptului public, si anume dreptul administrativ.
Art. 3. Tutela administrativă. (1)[1] Prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administra- ţiei publice locale, dacă le consideră nelegale; acţiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Acţiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică, în condiţiile prezentei legi şi ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată.
(3) Până la soluţionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) şi (2) este suspendat de drept.
(1) Jurisdicţiile administra - tive speciale sunt facultative şi gratuite.
(2) [1] Actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, să facă obiectul unei jurisdicţii speciale administrative pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ, cu respectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1), dacă partea înţelege să nu exercite procedura administrativ-jurisdicţională.
(3) Actul administrativ-jurisdicţional pentru care, prin lege organică specială, se prevede o cale de atac în faţa unei alte jurisdicţii administrative speciale poate fi atacat direct la instanţa de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare, dacă partea înţelege să renunţe la calea administrativ-jurisdicţională de atac.
(4) Dacă partea care a optat pentru jurisdicţia administrativă specială sau pentru calea de atac la un alt organ administrativ-jurisdicţional înţelege să renunţe la aceasta în timpul soluţionării litigiului, este obligată să noti fice decizia de renunţare organului administrativ-jurisdicţional în cauză. Partea sesizează instanţa de contencios administrativ în termen de 15 zile de la notificare. În această situaţie, procedura administrativă prealabilă pre - văzută de art. 7 nu se mai efectuează.
Perspectiva constituţionalistă asupra noţiunii de „funcţie publică” este minimalistă, pur evocatorie şi non-descriptivă; nicio normă de drept constituţional nu reproduce în conţinutul ei vreo definiţie sau măcar o minimă descriere a ceea ce este noţiunea de „funcţie publică” şi nu furnizează, în mod explicit, nicio explicaţie în privinţa sensului juridic specific al acestei noţiuni. Atunci când distinsul profesor craiovean D.C. Dănişor vorbeşte despre „dezinstituţionalizarea funcţiilor publice”, are în vedere sensul larg – constituţionalist – al acestei noţiuni – funcţia publică –, sens care îi înglobează în aceeaşi familie (mulţime logico-juridică) pe toţi exponenţii puterii publice, indiferent de rolul jucat în cadrul sistemului etatic (legislativ, executiv sau judecătoresc).
De altfel, nicio prevedere constituţională nu face, în mod expres, niciun soi de distincţie între noţiunea de „funcţie publică” şi alte categorii care trimit la poziţiile unor alţi agenţi ai statului (sau ai puterii publice), agenţi care, prin activitatea lor profesională, concură la realizarea uneia sau alteia dintre cele trei funcţii constituite în stat. Însă o analiză sistemică a mai multor prevederi constituţionale este aptă să furnizeze, la mai toate aceste probleme, răspunsuri clarificatoare.