Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Examen critic al Deciziilor Curtii Constitutionale
Code:978-606-18-0434-4
|
Rating:
Descriere
O aparitie unica in literatura juridica romaneasca care ofera cititorului un instrument facil de acces la jurisprudenta integrala a Curtii Constitutionale in materia Legii nr. 554/2004 comentata dintr-o perspectiva critica de drept comparat. Jurisprudenta Curtii Constitutionale reprezinta un instrument indispensabil pentru aplicarea si interpretarea prevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ in conformitate cu reglementarile constitutionale.
Comentariul critic al deciziilor Curtii Constitutionale ofera o viziune pragmatica si o legatura cu doctrina de drept intern si comparat, si jurisprudenta instantelor de contencios administrativ. Nevoia acestei lucrari a fost resimtita din cauza numarului mare al deciziilor pronuntate de Curtea Constitutionala prin care s-au oferit viziuni si interpretari nesupuse pana in prezent vreunei analize stiintifice dintr-o perspectiva critica.
Fundament juridic - 235 decizii comentate
Pentru prima data deciziile Curtii Constitutionale avand ca obiect prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt grupate pe tematici, analizate si comentate, in scopul de a crea o privire de ansamblu asupra contenciosului constitutional in acest domeniu.
Din cuprins:
• rolul Curtii Constitutionale de instanta de contencios constitutional
• forta juridica a deciziilor Curtii Constitutionale
• controlul exercitat de Curtea Constitutionala
• conditiile de admisibilitate a exceptiilor de neconstitutionalitate
• analiza deciziilor Curtii Constitutionale, structurate pe articolele legii
• analiza tematica a deciziilor
• structura de lege adnotata pentru o utilizare facila
• textul Legii contenciosului administrativ actualizat si consolidat conform ultimilor modificari legislative.
Puncte forte:
• 235 de decizii ale Curtii Constitutionale comentate
• abordare interdisciplinara cu referiri la stiintele de ramura, in special la normele procesuale atat de drept intern, cat si de drept international
• viziune completa asupra Legii nr. 554/2004 (exista decizii de admitere a exceptiilor de neconstitutionalitate care au modificat radical optica initiala de reglementare a legiuitorului, de asemenea exista decizii de admitere a exceptiilor de neconstitutionalitate care si-au produs efectele dupa 45 de zile in conditiile prevazute de art. 147 alin. (1) din Constitutie si au determinat modificarea legii), fiind indispensabila pentru orice persoana interesata de prevederile Legii nr. 554/2004
• instrument util pentru aplicarea si interpretarea prevederilor Legii nr. 554/2004 in conformitate cu reglementarile constitutionale
• familiarizarea cu practica Curtii Constitutionale in materie pentru toti cei care doresc sa ridice exceptii de neconstitutionalitate in domeniul contenciosului administrativ
• index cronologic al deciziilor Curtii Constitutionale
• identificarea rapida a numarului deciziei Curtii Constitutionale in raport cu articolul din Legea nr. 554/2004
• ample referinte bibliografice.
Autorul raspunde:
Mai este relevanta jurisprudenta Curtii Constitutionale avand in vedere „Decaderea” exceptiilor de neconstitutionalitate?
„Este adevarat ca prin Legea nr. 177/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala a Romaniei, incepand cu data de 7 octombrie 2010, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate nu mai suspenda judecarea cauzei. Deciziile Curtii Constitutionale prin care se admite exceptia de neconstitutionalitate invocate in cauze care s-au solutionat intre timp prin hotarari judecatoresti definitive pot constitui insa motiv de revizuire potrivit art. 509 alin. (1) pct. 11 C.proc.civ. Observam ca prevederile Legii nr. 554/2004 au constituit in continuare, si dupa data de 7 octombrie 2010, obiectul verificarii constitutionalitatii lor pe calea exceptiilor solutionate de Curtea Constitutionala (peste 50 de exceptii de neconstitutionalitate ridicate din care 3 admise). Din momentul in care ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate nu a mai determinat in mod automat suspendarea judecarii cauzei, s-a observat pe ansamblu cresterea „profesionalismului” in motivarea exceptiilor, ceea ce a dus la cresterea procentului de admitere a acestora. Prin urmare, cel care doreste sa ridice o exceptie de neconstitutionalitate trebuie sa aiba la dispozitie un material care sa ii fundamenteze foarte bine argumentarea in raport cu practica jurisprudentiala a Curtii Constitutionale. De asemenea jurisprudenta Curtii Constitutionale ramane un instrument indispensabil pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. In sprijinul acestor lucruri, Cartea propusa ofera o privire exhaustiva si integrala asupra practicii jurisprudentiale a Curtii Constitutionale in materia Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ insotita de un comentariu critic”.
Despre autor
Catalin-Silviu Sararu este doctor in drept, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, cu o bogata experienta in practica si editoriala.
ISBN:
978-606-18-0434-4
Titlul cartii:
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Examen critic al Deciziilor Curtii Constitutionale
Autor (i)::
Sararu Catalin-Silviu
Publicat de:
Editura C.H. Beck
Colectia:
Beck Varie, Drept administrativ, Administratie publica
Data aparitiei:
10 Martie 2015
Formatul:
carte brosata
Numar de pagini:
400
5by Administrator Librarie Juridica, 11 Mar 2015
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Examen critic al Deciziilor Curtii Constitutionale
Nevoia acestei lucrări a fost resimţită din cauza numărului mare al deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională prin care s-au oferit viziuni şi interpretări nesupuse până în prezent vreunei analize ştiinţifice dintr-o perspectivă critică. Prin unele decizii de admitere pronunţate de Curtea Constituţională s-a modificat radical optica iniţială de reglementare a legiuitorului.
5by Editura CH Beck, 10 Mar 2015
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Examen critic al Deciziilor Curtii Constitutionale
Pentru prima data deciziile Curtii Constitutionale avand ca obiect prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt grupate pe tematici, analizate si comentate, in scopul de a crea o privire de ansamblu asupra contenciosului constitutional in acest domeniu.
Lucrarea de faţă este de o importanţă deosebită în contextul în care achiziţiile publice joacă un rol important în economia tuturor statelor membre ale Uniunii / Comunităţii Europene. Fie că este vorba de bunuri sau servicii, de investiţii, interesele economice sunt considerabile şi în acest context unul din principiile fundamentale ale Pieţei Unice prevede că toate societaţile comerciale trebuie să dispună de posibilitaţi egale pentru obţinerea contractelor publice. Instituţiile comunitare au optat în mod clar pentru concurenţa efectivă şi deplină in domeniul achiziţiilor publice, asigurănd în acest mod creşterea economică Uniunii Europene.
Prezenta carte din libraria noastra online reprezinta prima monografie consacrata vastei problematici a contenciosului achiizitiilor publice, prezentat in cele doua faze ale sale: actiunea in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, respectiv, actiunea in fata instantelor judecatoresti.
Prezenta lucrare include toate modificarile intervenite in domeniul achizitiilor publice si al concesiunilor pana la 18 februarie 2011. Sunt prezentate toate reglementarile in materie ce au ca scop flexibilizarea sistemului achizitiilor publice astfel incat sa asigure si functionarea acestuia in limitele stabilite prin Directivele Uniunii Europene in domeniu.
Reglementarile din aceasta carte se adreseaza atat cumparatorilor, cat si furnizorilor implicati in procesul achizitiilor publice si constituie prima sursa de documentare care te invata cum sa cheltuiesti corect banii publici si cum sa ai un maximum de profit. De asemenea, lucrarea contine si dispozitiile legale referitoare la concesiunea de bunuri proprietate publica, fiind utila si celor implicati in procesul de atribuire a dreptului de exploatare a unui bun proprietate publica.
Lucrarea se adreseaza absolventilor de administratie publica ce doresc sa sustina examenul de licenta, autorii elaborând un numar de 596 grile structurate astfel: Drept administrativ – 149 grile; Managementul institutiilor publice – 100 grile; Finante publice – 237 grile; Managementul resurselor umane – 110 grile. De asemenea, sunt prezentate raspunsurile corecte, ceea ce ajuta la verificarea alegerilor si la consolidarea cunostintelor acumulate.
In comparatie cu editia I, prezenta lucrare vine in plus cu 27 de decizii pronuntate in perioada 2010-2011, precum si, in prima sa parte, cu un comentariu practic al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 cu referire speciala la contraventiile rutiere.
Partea a doua este structurata pe trei capitole: in capitolul I sunt analizate contraventii rutiere reglementate de dispozitiile principalelor acte normative in materie – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 si Regulamentul de punere in aplicare a acesteia, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1391/2006 –, capitolul al II-lea cuprinde contraventii prevazute de alte acte, cum ar fi hotarari ale autoritatilor locale, iar capitolul al III-lea vizeaza aspecte de ordin procedural.
Contravenţii. Ghid practic pentru agentul de ordine publică, reprezintă o culegere de acte normative, grupate pe diverse domenii, publicate în perioada 1990 - 20 februarie 2009, care prevăd atât contravenţii a căror constatare şi sancţionare sunt de competenţa politiştilor cât şi contravenţii care, deşi nu sunt de competenţa poliţiştilor, totuşi acestora le revin, conform legii, anumite obligaţii în legătură cu identificarea contravenientului şi sesizarea organelor competente.Prin conţinutul şi forma de prezentare, cartea reprezintă un instrument util şi comod de lucru pentru poliţiştii şi jandarmii din subordine, în special pentru cei nou încadraţi, cu mai puţină experienţă în activitatea specifică.
Caietul prezinta problematica dreptului administrativ sintetizata in seminarii concise.
Fiecare seminar fiind conturat pe cateva elemente fundamentale in intelegerea unei ramuri de drept, Tema seminarului, Problematica, Legislatie, Doctrina, Probleme teoretice specifice, Spete ofera studentilor o baza logica de initiere si o cale facila spre aprofundare.
Prin modul in care a fost abordata disciplina Drept Administrativ, lucrarea de fata se adreseaza nu numai studentilor de la facultatile de drept, ci si cercetatorilor, specialistilor, practicienilor si tuturor celor interesati de unul dintre cele mai dinamice domenii ale dreptului public, si anume dreptul administrativ.
Art. 3. Tutela administrativă. (1)[1] Prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administra- ţiei publice locale, dacă le consideră nelegale; acţiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Acţiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică, în condiţiile prezentei legi şi ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată.
(3) Până la soluţionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) şi (2) este suspendat de drept.
În cadrul societăţii, unde comportamentul a fost din cele mai vechi timpuri edictat de norme, sancţiunea sau pedeapsa este privită ca o reacţie naturală a societăţii împotriva membrilor săi care aduc atingere unor valori, în cele mai multe situaţii, pedeapsa (sancţiunea) fiind legată de ideea de rău, un rău pe care statul îl aplică celui care a înfrânt prescripţiunea sa. Tot din perspectiva interpretării sancţiunii ca efect al unei vătămări produse societă- ţii, un alt autor privea pedeapsa ca fiind urmarea răului înfăptuit, aplicată în numele societăţii şi în executarea unei hotărâri judecătoreşti.
Dezbaterea privind pedeapsa sau sancţiunea aplicată de autorităţile statale este departe de a fi ajuns la un deznodământ. Istoria pedepsei reprezintă o parte componentă a istoriei universale a dreptului penal, noţiunea de pedeapsă în sensul ei strict penal nefiind corect utilizată în acest context. Ce interesează în încercarea de a defini pedeapsa este, de fapt, fundamentul reac- ţiei statale împotriva faptelor antijuridice dintr-o societate, cele excluse din sfera penalului.
În societăţile primitive, dreptul a apărut ca fiind în strânsă legătură cu religia şi tocmai acesta este motivul pentru care Fustel de Coulanges a demonstrat, în celebra sa lucrare La cité antique, că „dreptul nu a apărut dintr-o idee abstractă de justiţie, ci a derivat din religie”, fenomen care a determinat ca, pentru multă vreme, activitatea de judecată să fie monopolul preoţilor. Teologia s-a numărat printre primele discipline care au legitimat dreptul statului de a pedepsi, problema fiind atinsă de mulţi teologi, cum ar fi Th. d’Aquino, Molina Lessio, Lugo, dar fără ca aceasta să devină obiectivul central al studiilor lor.
(1) Jurisdicţiile administra - tive speciale sunt facultative şi gratuite.
(2) [1] Actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, să facă obiectul unei jurisdicţii speciale administrative pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ, cu respectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1), dacă partea înţelege să nu exercite procedura administrativ-jurisdicţională.
(3) Actul administrativ-jurisdicţional pentru care, prin lege organică specială, se prevede o cale de atac în faţa unei alte jurisdicţii administrative speciale poate fi atacat direct la instanţa de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare, dacă partea înţelege să renunţe la calea administrativ-jurisdicţională de atac.
(4) Dacă partea care a optat pentru jurisdicţia administrativă specială sau pentru calea de atac la un alt organ administrativ-jurisdicţional înţelege să renunţe la aceasta în timpul soluţionării litigiului, este obligată să noti fice decizia de renunţare organului administrativ-jurisdicţional în cauză. Partea sesizează instanţa de contencios administrativ în termen de 15 zile de la notificare. În această situaţie, procedura administrativă prealabilă pre - văzută de art. 7 nu se mai efectuează.
Perspectiva constituţionalistă asupra noţiunii de „funcţie publică” este minimalistă, pur evocatorie şi non-descriptivă; nicio normă de drept constituţional nu reproduce în conţinutul ei vreo definiţie sau măcar o minimă descriere a ceea ce este noţiunea de „funcţie publică” şi nu furnizează, în mod explicit, nicio explicaţie în privinţa sensului juridic specific al acestei noţiuni. Atunci când distinsul profesor craiovean D.C. Dănişor vorbeşte despre „dezinstituţionalizarea funcţiilor publice”, are în vedere sensul larg – constituţionalist – al acestei noţiuni – funcţia publică –, sens care îi înglobează în aceeaşi familie (mulţime logico-juridică) pe toţi exponenţii puterii publice, indiferent de rolul jucat în cadrul sistemului etatic (legislativ, executiv sau judecătoresc).
De altfel, nicio prevedere constituţională nu face, în mod expres, niciun soi de distincţie între noţiunea de „funcţie publică” şi alte categorii care trimit la poziţiile unor alţi agenţi ai statului (sau ai puterii publice), agenţi care, prin activitatea lor profesională, concură la realizarea uneia sau alteia dintre cele trei funcţii constituite în stat. Însă o analiză sistemică a mai multor prevederi constituţionale este aptă să furnizeze, la mai toate aceste probleme, răspunsuri clarificatoare.
Jurisprudenta comentata in materia achizitiilor publice. Vol. IV | Autor: Dumitru-Daniel Serban, asemenea celor trei volume precedente, reuneste, intr-o forma concisa, fondul reprezentativ de practica judiciara in domeniul achizitiilor publice, caracterizat eminamente de „puterea prestigiului” si deloc de „prestigiul puterii”, dupa cum sugestiv se exprima un renumit profesor clujean.
Aceasta lucrare este recomandata acelora care sunt implicati in derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica, din partea autoritatilor contractante sau a operatorilor economici, precum si, mai ales, acelora a caror activitate vizeaza etapa litigioasa aferenta atribuirii respectivelor contracte.
De asemenea, datorita rolului sau didactic, este utila si cursantilor programului de studii universitare de master „Achizitii publice, concesiuni, parteneriat public-privat”, organizat de Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.
Caietul prezinta problematica dreptului administrativ si contraventional, sintetizata in seminarii concise.
Fiecare seminar este conturat pe cateva elemente fundamentale in intelegerea unei ramuri de drept: Tema seminarului, Problematica, Legislatie, Doctrina, Probleme teoretice specifice, Spete.
Astfel, ofera studentilor o baza logica de initiere si o cale facila spre aprofundare.
Descriere pe scurt. Parcurgerea a peste 250 de surse bibliografice, în totalitate extrem de actuale, stilul elevat şi îngrijit al redactării şi prezentarea unei mini-secţiuni de concluzii la fiecare capitol, coroborate cu numărul impresionant de trimiteri la surse demonstrează faptul că autoarea reuşeşte să ne prezinte o lucrare extrem de valoroasă, atât sub aspectul structurii, cât şi al conţinutului şi al documentării folosite.
Cartea de faţă îşi doreşte să aducă lumină, atât publicului larg cât şi celor cu activităţi legate direct de fenomenul comunitar, cu privire la unul dintre cele mai importante aspecte ale Uniunii, sistemul său instituţional. Pentru a realiza acest lucru am structurat prezentarea pe mai multe capitole, unul cu privire la modul în care Uniunea s-a dezvoltat de la începuturi şi până în prezent, altul în care se tratează caracteristicile generale ale sistemului instituţional comunitar şi, apoi, câte unul pentru fiecare dintre instituţiile care fac parte din acest sistem, astfel cum a fost el redesenat de Tratatul de la Lisabona intrat în vigoare la sfârşitul anului 2009, respectiv 1 decembrie. În cadrul prezentării fiecărei instituţii s-a încercat cuprinderea cât mai multor aspecte, de la modul în care e organizată, la modul de funcţionare sau atribuţiile sale, însă s-a insistat şi pe prezentarea personalului care face parte din conducere, considerându-se că acesta, de multe ori, ajunge să reprezinte mult mai mult pentru caracteristicile vieţii unui organism decât litera unui Tratat sau Regulament de Funcţionare. În acelaşi timp am dorit să prezentăm şi exemple concrete din modul în care aceste instituţii au fost implicate în viaţa Uniunii, pentru a trece dincolo de discursul pur teoretic, în zona practicii de zi cu zi.
Cartea a VII-a – „Dispoziţii de Drept Internaţional Privat” a Noului Cod civil al României a avut menirea de a integra prevederile Legii nr. 105/1992, revizuite însă, pentru a fi puse în acord cu noua concepţie în materia dreptului familiei, cuprinsă în cod, şi cu instrumentele Uniunii Europene şi internaţionale în domeniul dreptului internaţional privat.
Cartea a VII-a din Noul Cod civil cuprinde în cadrul Titlului I dispoziţiile generale în materie, iar în cadrul Titlului II conflictele de legi referitoare la: persoane, familie, bunuri, moştenire, actul juridic civil, obligaţii, cambie, bilet la ordin şi cec, fiducie şi prescripţie extinctivă.
În materia pe care o avem în vedere, la data intrării în vigoare a Noului Cod civil au fost abrogate art. 1-33 şi art. 36-147 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat [conform art. 230 lit. q) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil].
Libertatea de circulaţie implică înlăturarea oricărei discriminări bazate pe naţionalitate între lucrătorii statelor membre în ceea ce priveşte remunerarea, angajarea şi alte condiţii de muncă şi de angajare. Sub rezerva limitărilor justificate de ordinea publică, securitatea publică şi sănătatea publică, aceasta implică dreptul lucrătorilor:
a) de a accepta oferte efective de muncă;
b) de a se deplasa liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
c) de a se afla într-unul din statele membre, în scopul exercitării unei activităţi conforme cu dispoziţiile legislative, de reglementare şi administrative care guvernează angajarea lucrătorilor naţionali;
d) de a rămâne pe teritoriul unui stat membru, după ce a fost angajat în acel stat, în condiţiile care se stabilesc de Comisie, prin măsuri de aplicare.
Beneficiul dreptului la liberă circulaţie este subordonat posesiei naţionalităţii unuia dintre statele membre, dar, în absenţa definiţiei comunitare a naţionalităţii, fiecare stat membru determină suveran condiţiile în care ele acordă naţionalitatea, inclusiv dubla naţionalitate.
Aşa cum se va putea conchide din întregul parcurs al lucrării de faţă, în primul rând conceptul general de „cetăţenie” are o latură politică prin faptul că modalităţile de stabilire şi cadrul legal de instituire nu reprezintă altceva decât expresia voinţei suverane a unui popor.
O altă latură a cetăţeniei este cea civilă, care se referă, spre exemplu, la drepturile privind libertatea individuală.
În fine, cea de-a treia latură a cetăţeniei este cea socială, care include, spre exemplu, drepturile cetăţenilor la un standard decent de viaţă, dreptul la sănătate, dreptul al educaţie, dreptul la locuinţă etc.
Tot ceea ce am amintit în rândurile precedente este valabil şi pentru cetăţenia europeană, care reprezintă ansamblul drepturilor şi libertăţilor pe care Uniunea Europeană le acordă cetăţenilor celor 27 de state membre.
Lucrarea este structurata pe parcursul a doua parti.
Prima parte contine o prezentare generala, sub aspect teoretic, a principalelor noutati avute in vedere de Noul Tratat de Reforma de la Lisabona, urmand ca in partea a II-a sa fie reproduse integral atat Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE), cat si Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE), consolidate conform documentului de la Lisabona.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost creată pentru a se ocupa cu un domeniu, cel al drepturilor omului, care se află în directă legătură cu viaţa de zi cu zi a omului.